Grabarka, muntele sfânt al Poloniei ortodoxe

Sărbătoarea Schimbării la Faţă este pentru ortodocşii de pretutindeni o zi importantă în care ne bucurăm de descoperirea slavei dumnezeieşti a Mântuitorului Hristos Sfinţilor Apostoli. Acest praznic are o însemnătate aparte pentru comunitatea ortodoxă din Polonia, fiind asociat cu cel mai mare pelerinaj. Evenimentul are loc în zilele de la mijlocul lunii august la mănăstirea de pe "Muntele" Grabarka, un deal împădurit, situat în lunca Bugului. Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Abel Poplawski al Lublinului, unul dintre arhiereii prezenţi în fiecare an la această sărbătoare, ne-a vorbit cu bunăvoinţă despre însemnătatea sărbătorii şi a pelerinajului pentru ortodocşii polonezi.

Înalt Preasfinţia Voastră, în interviul acordat acum mai bine de o lună "Ziarului Lumina", am avut ocazia să cunoaştem situaţia Ortodoxiei în Polonia. Am vorbit, de asemenea, despre Mănăstirea Jableczna, care este pentru credincioşii ortodocşi de aici un loc important de pelerinaj şi totodată simbol al trăiniciei dreptei credinţe. Mai sunt şi alte centre monahale în Polonia?

Chiar dacă Biserica Ortodoxă din Polonia este mică în ceea ce priveşte numărul credincioşilor, avem o tradiţie foarte bogată. În ultimii ani am trăit o intensificare a vieţii duhovniceşti, al cărei rezultat a fost înfiinţarea de noi centre mănăstireşti, ajungându-se azi la un număr de 10 vetre monahale. Dar între acestea merită o atenţie specială Mănăstirea "Sfântul Onufrie" din Jableczna şi Mănăstirea Sfintelor Mironosiţe Marta şi Maria de pe Muntele Sfânt Grabarka. Aici se adună, în zilele de 18-19 august, de praznicul Schimbării la Faţă, potrivit calendarului iulian (stil vechi), peste 50.000 de pelerini din toată ţara şi din străinătate.

Ce anume reprezintă praznicul Schimbării la Faţă pentru credincioşii ortodocşi, precum şi pentru Înalt Preasfinţia Voastră, ca ierarh al Bisericii Poloneze?

Pământul îl ajută pe om prin formele sale, precum munţii, în urcuşul spre perfecţiunea duhovnicească şi fizică. Ştim că Mântuitorul Iisus Hristos, de multe ori în momente importante, a mers să se roage în singurătate pe înălţimi. Din Scripturi cunoaştem Muntele Măslinilor, Muntele Scopus, Muntele Sinai, Muntele Fericirilor, iar minunea Schimbării la Faţă a avut loc pe Muntele Tabor, în prezenţa ucenicilor celor mai apropiaţi - Petru, Iacov şi Ioan. Aceştia au văzut pe cât se putea slava lui Dumnezeu, pentru a putea înţelege Patimile de bunăvoie şi Învierea Domnului. Tot aşa, Muntele Grabarka este unul dintre cele mai importante centre ale vieţii religioase pentru Biserica Ortodoxă din Polonia, locul în care Hristos este preaslăvit de praznicul Schimbării Sale la Faţă. De trei veacuri, acesta este un semn vizibil al persistenţei valorilor spirituale. Mii de cruci votive au fost puse pe munte de către pelerini, pentru cei bolnavi, suferinzi, rătăciţi, adormiţi, precum şi de către cei care au aflat vindecarea şi mângâierea. Grabarka este un loc sfinţit de rugăciunea, postul şi nevoinţa maicilor de la Mănăstirea Sfintelor Mironosiţe, înfiinţată în 1947. Lumea din jurul nostru se schimbă, dar Grabarka rămâne neschimbată de secole şi continuă să fie un loc sfânt pentru inimile ortodocşilor polonezi, un simbol al eternităţii şi al nemuririi, ţinut care încurajează meditaţia privind osteneala purtării crucii vieţii şi la prefacerea noastră duhovnicească. Muntele Sfânt Grabarka este pentru noi Taborul polonez.

Aşadar, Muntele Grabarka este un loc special de pelerinaj pentru polonezii ortodocşi. Cum se face că a ajuns să fie numit astăzi "Muntele Sfânt"?

Aşa cum la Czestochowa se află cel mai mare lăcaş închinat Maicii Domnului, pentru majoritatea polonezilor de rit catolic, cunoscut prin aceea că aici se află icoana numită "Madona Neagră", la fel şi Grabarka este cel mai sfânt aşezământ pentru ortodocşii polonezi. Istoria sa este asociată cu mai multe întâmplări minunate. Astfel, atunci când în Podlasia s-a abătut ciuma (în anul 1710), credincioşii se rugau pentru scăparea de la nenorocire. Se spune că atunci un bătrân a visat muntele de lângă satul Grabarka. Acesta era acoperit de pini şi mesteceni şi lipsit de cărări. Cu siguranţă, credinţa l-a făcut să înţeleagă că acest loc este ales de Dumnezeu. Şi s-a întâmplat o minune, căci la aflarea visului profetic, locuitorii din împrejurimi s-au suit pe munte, iar acesta i-a apărat de nenorocirea care se abătuse. Astfel, spălându-se cu apa ce izvora de la poalele muntelui, s-au vindecat, iar molima a dispărut. Acesta pare să fi fost semnul sfinţeniei, care a marcat acest loc încă din secolul al XVIII-lea. O altă explicaţie pentru sfinţenia locului se datorează faptului că la Mielnik, în apropiere de Grabarka, se afla icoana făcătoare de minuni a Schimbării la Faţă, numită şi "Mântuitoarea" ("Spasa"), la care veneau tot felul de pelerini, cerând şi primind milostenie. Atunci când regiunea Podlasiei a fost devastată de tătari, pe la anul 1760, credincioşii s-au ascuns împreună cu icoana făcătoare de minuni în lunca Bugului şi în pădurile din împrejurimi. Este foarte posibil ca ascunzătoarea să fi fost Muntele Grabarka şi numele său să fie legat de aceste evenimente. Aparent, după istorisirile multor localnici, icoana ar fi fost îngropată la 16 km mai sus de sat, într-un loc numit Grabarka.

Credincioşii şi iubitorii Ortodoxiei au fost de curând martori ai apelului de ajutorare a Bisericii noastre. În noaptea de 12-13 iulie 1990, cu o lună înainte de obişnuitul pelerinaj, s-a întâmplat cea mai mare dramă a Sfântului Munte, biserica fiind incendiată şi arzând în întregime. Dintre odoarele mănăstirii au putut fi salvate numai Evanghelia, arsă pe margini, precum şi două icoane şi crucea de procesiune. Incendiul a distrus o amintire de nepreţuit a culturii poloneze, împreună cu tezaurul bisericii arzând o icoană a Sfintei Treimi din secolul al XVIII-lea, una a Maicii Domnului cu Pruncul, din secolul al XIX-lea, precum şi lucrări originale ale pictorilor contemporani Nowosielski şi Stalony-Dobrzanski. Însă nenorocirea a dus totodată la solidarizarea ortodocşilor, ba chiar şi a multor neortodocşi, care au înţeles istoria Ortodoxiei şi care şi-au exprimat simpatia. Aceasta poate fi o altă minune a Sfântului Munte, căci reconstruirea lăcaşului s-a făcut foarte repede. Noua biserică, sfinţită în 1998, seamănă din punct de vedere arhitectonic cu cea arsă, fiind însă din cărămidă şi cu faţada placată cu lemn, imitând bârnele groase ale vechiului lăcaş. Această nefericire de la Grabarka, în ciuda experienţelor dureroase şi a pierderilor, a servit la notorietatea acestui loc minunat.

Ce se întâmplă cu totul special la Grabarka, de praznicul Schimbării la Faţă? Există tradiţii populare specifice ori ritualuri liturgice deosebite?

Grabarka este Muntele Crucii - situat între cer şi pământ. Primii pelerini sosesc la Sfântul Munte deja cu câteva zile înainte de sărbătoarea propriu-zisă, venind pe jos tocmai de la Bialystok (aproximativ 100 de kilometri), fiind urmaţi de mii de credincioşi, mulţi chiar din eparhia mea de Lublin şi Chelm, care pornesc tot pe jos, la 13 august, de la Mănăstirea Sfântului Onufrie sau de la alte parohii. În ajunul Schimbării la Faţă, adică pe 17 august, este cinstită aici icoana Maicii Domnului - "Iwerska", donată mănăstirii de către călugării de la Mănăstirea atonită Iviron.

Mulţi credincioşi obişnuiesc să treacă pe la pârâul sfinţit de poalele muntelui, unde se spală, rugându-se, pentru vindecarea de tot felul de dureri, lăsând pe mal eşarfe. La acest izvor au loc multe vindecări miraculoase, ca urmare a credinţei şi evlaviei oamenilor. Totodată, pelerinii iau cu ei acasă mii de litri de apă din fântânile situate în apropiere. Mulţi din cei care vin la Sfântul Munte aduc cruci, pe care sunt scrise numele lor sau ale celor dragi, spre sănătate. În unele cazuri, sunt scrise numele celor adormiţi, pentru pomenire. Aceste cruci sunt sfinţite de către preoţi în timpul unei slujbe de Te Deum. Grabarka a devenit astfel muntele miilor de cruci situate printre pinii care cresc în jurul bisericii.

În timpul sărbătorii Schimbării la Faţă întotdeauna se oficiază cinci Sfinte Liturghii, unde se spovedesc şi primesc cu evlavie Sfânta Împărtăşanie câteva zeci de mii de credicioşi. Tradiţional, în această zi se sfinţesc în toate bisericile ortodoxe din Polonia struguri, mere, pere şi alte fructe, lucru care se întâmplă şi la Muntele Sfânt în timpul slujbelor.

Cât de activi sunt tinerii la această sărbătoare?

Prezenţa tinerilor la Grabarka este foarte mare, iar pelerinajele sunt dominate de către aceştia. Frăţia tineretului ortodox organizează tradiţional o tabără de muncă, în care sunt implicate aproximativ 100 de persoane, ajutând maicile la organizarea praznicului. Astfel, tinerii sunt peste tot: vând lumânări, ajută în bucătărie, se ocupă de curăţenie etc. Dacă am evalua participarea la festivităţile ocazionate de Schimbarea la Faţă, atunci, dintre zecile de mii de pelerini, cei mai mulţi sunt tineri.

Aţi avut ocazia să întâlniţi la acest praznic şi pelerini din alte ţări?

Desigur, sunt mereu prezente numeroase grupuri din ţările vecine, Belarus sau Ucraina, dar şi din alte ţări europene. Sper că acest interviu, realizat pentru un jurnal atât de popular în rândul comunităţii ortodoxe din România, ca "Ziarul Lumina", va contribui la atragerea fraţilor ortodocşi români spre vizitarea lăcaşurilor noastre ortodoxe din Polonia.

Muntele Grabarka este un loc de pelerinaj numai pentru ortodocşi, sau la sărbătoare participă deseori şi credincioşi de alte confesiuni?

Sfântul Munte Grabarka este un loc de pelerinaj deschis tuturor. Aici vin cu bucurie şi credincioşi romano-catolici, care se bucură de darul minunat al apei izvorului, aduc de multe ori cruci cu cereri diferite, aprind lumânări în faţa icoanelor, lasă ofrandele lor la biserică, dar, din păcate, nu se împărtăşesc cu Sfintele Taine, pentru că, aşa cum ştim, nu sunt în comuniune euharistică cu noi. În fiecare an văd la festivităţile de la Sfântul Munte mulţi neortodocşi, ceea ce confirmă faptul că mănăstirea este un centru care integrează diferite confesiuni creştine şi adună, de asemenea, un grup mare de susţinători ai tradiţiei ortodoxe în Polonia.