Hram la Biserica „Obedeanu“

Astăzi, de sărbătoarea Bunei Vestiri, Biserica "Obedeanu" din Craiova îşi prăznuieşte primul hram. Cu acest prilej, părintele paroh Marin Pigulea, alături de

enoriaşii parohiei, va face pomenire ctitorilor şi binefăcătorilor cinstitului lăcaş şi va împărţi daruri copiilor de la Şcoala Nr. 1 "Obedeanu".

Sărbătoarea a început ieri seară, când a fost săvârşită slujba Vecerniei unită cu Litia. Cu acest prilej, părintele Marin Pigulea, parohul bisericii, le-a vorbit credincioşilor prezenţi despre importanţa şi semnificaţia marelui praznic al Bunei Vestiri în liturgicul Bisericii Ortodoxe. Sfânta Liturghie va fi oficiată de un sobor de preoţi, în frunte cu părintele paroh. La final, după slujba de pomenire a ctitorilor, binefăcătorilor şi ostenitorilor cinstitului lăcaş, credincioşii prezenţi, precum şi elevii de la Şcoala Nr. 1 "Obedeanu" vor primi daruri, constând în prinoase şi colivă, din partea parohiei.

Scurt istoric al Bisericii şi Şcolii "Obedeanu"

Vechi aşezământ boieresc, datând încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, Biserica "Obedeanu" din Craiova a fost ctitorită de paharnicul Constantin Obedeanu. A fost ridicată între anii 1748 şi 1753, pe locul unei mai vechi biserici din lemn care purta hramul "Bunei Vestiri". Cel deal doilea hram, "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena", a apărut ulterior pentru a marca ziua de nume a ctitorului. Sfântul lăcaş se încadrează în rândul celor mai vechi aşezăminte construite din cărămidă, în Cetatea Băniei. Este aşezată în partea de vest a oraşului, lângă vechea barieră a cartierului Brestei. Este singura biserică de zid din prima jumătate a veacului al XVIII-lea care şi-a păstrat intactă pisania originală.

De numele boierului Obedeanu, ctitorul bisericii, se mai leagă şi existenţa Şcolii Nr. 1 "Obedeanu", aflată în vecinătatea sfântului lăcaş, precum şi frumoasa Fântână "Obedeanu", aşezată pe Calea Bucureşti, la ieşirea din oraş, în direcţia Filiaşi - Turnu Severin.

Înfiinţarea Şcolii "Obedeanu" este menţionată în codicul diatei venerabilului ctitor, din 1753: "Cu plecăciune mă rog înalţilor domni care se vor întâmpla stăpânitori ţării acesteia să nu strice acest aşezământ şcolar, ci mai vârtos să-l întărească fiindcă întemeiarea şcoalelor de învăţătură este în adevăr cea dintâi pricină folositoare a naţii". Şcoala a luat fiinţă în anul 1775 şi a funcţionat în decursul timpului sub mai multe forme: gimnaziu, şcoală de cântăreţi, seminar teologic, şcoală de băieţi şi fete în timpul domnitorului Cuza. Printre elevii acestei prestigioase instituţii de învăţământ s-au numărat personalităţi de seamă ale istoriei noastre: Tudor Vladimirescu, Gheorghe Chiţu, Alexandru Macedonski, Petrache Poenaru, Eugen Carada, Gogu Constantinescu, Nicolaescu Plopşor, Nicolae Titulescu.