Hram la fosta Mănăstire Cotroceni

Ieri, în Biserica Ortodoxă au fost prăznuiţi Sfinţii Mari Mucenici Serghie şi Vah. În Capitală, părticele din moaştele Sfinţilor Mari Mucenici Serghie şi Vah se află la Biserica Palatului Cotroceni, sfinţi care sunt şi ocrotitorii acestui lăcaş de cult. Cu acest prilej, credincioşii bucureşteni au venit să participe la Sfânta Liturghie şi să se închine la moaştele sfinţilor.

Părticele din moaştele Sfinţilor Mari Mucenici Serghie şi Vah se păstrează la biserica din incinta Palatului Cotroceni din 11 octombrie 2009, când, după ample lucrări de restaurare şi înfrumuseţare, lăcaşul de cult a fost târnosit şi înzestrat cu cinstitele relicve, aduse în dar de Mitropolitul Irineu al Olteniei. Ele au fost aduse în ţara noastră de către Sfântul Domnitor Neagoe Basarab şi depuse iniţial la Mănăstirea Curtea de Argeş. În anul 1949, au fost depuse la Catedrala mitropolitană din Craiova. Aşezământul din incinta Palatului Cotroceni a fost ridicat pe locul vechii ctitorii cantacuzine, demolată în 1984. Cu prilejul sărbătoririi Sfinţilor Mari Mucenici Serghie şi Vah, credincioşii bucureşteni au venit să participe la Sfânta Liturghie şi să se închine la racla cu cinstitele lor moaşte.

"Este impresionant că aici, în inima Cotrocenilor, se ţin slujbe, numai că lumea nu ştie acest lucru. Este un centru cultural important pentru istoria oraşului Bucureşti, un loc spiritual binecuvântat de Dumnezeu. Noi înşine suntem nişte copii binecuvântaţi ai lui Dumnezeu, numai că nu prea mai ştim să ne căutăm hrana sufletului. Cuvântul lui Dumnezeu ar trebui să fie veşnic viu în sufletul nostru, dar noi îl pierdem. Se pare că acestui popor îi lipseşte mult voinţa", a mărturisit Aura Podeskva, unul dintre credincioşii prezenţi la slujbă.

"Slujbele Bisericii sunt fereastra prin care Dumnezeu ne primeşte în veşnicie"

În ziua de sărbătorire a ocrotitorilor bisericii din incinta Palatului Cotroceni, un sobor de preoţi a săvârşit Sfânta Liturghie şi slujba de pomenire a ctitorilor lăcaşului de cult. Răspunsurile liturgice au fost oferite de grupul psaltic şi misionar al Patriarhiei Române, Evloghia, dirijat de diaconul Stelian Marius Militaru.

"Sfânta Liturghie şi slujba de pomenire ne aduc împreună într-un prezent al veşniciei pentru că, mai ales în această zi, când Dumnezeu ne-a dăruit lumină şi căldură, vedem că slujbele Bisericii sunt fereastra prin care Dumnezeu ne primeşte în veşnicie. Timpul pentru noi, oamenii, trecători pe pământ, are dimensiunea trecutului, a prezentului şi a viitorului, dar atunci când îi pomenim pe ocrotitorii spirituali, pe ctitorii unei biserici, toate aceste dimensiuni se îngemănează şi împreună sunt în lumina lui Dumnezeu, în lumina veşniciei", a precizat delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, părintele consilier patriarhal Nicolae Dascălu.

Biserica fostei Mănăstiri Cotroceni a fost ctitorită între anii 1678 şi 1681 de către voievodul Şerban Cantacuzino şi Maria Doamna. Sfinţii Mari Mucenici Serghie şi Vah au devenit ocrotitorii lăcaşului de cult deoarece Şerban Cantacuzino, în ziua 7 octombrie 1678, s-a rugat Sfinţilor Serghie şi Vah să mijlocească pe lângă Maica Domnului, să-l ajute să iasă din primejdie şi din încercare, deoarece era într-un conflict cu domnitorul Gheorghe Duca pentru tronul Ţării Româneşti. Ctitor de cultură românească, Şerban Cantacuzino a domnit în Ţara Românească zece ani.