Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Hram la Mănăstirea Ciolpani

Hram la Mănăstirea Ciolpani

Data: 19 Iulie 2010

Mii de credincioşi au participat ieri la slujba Sfintei Liturghii de la Mănăstirea Ciolpani din judeţul Bacău, care şi-a serbat hramul odată cu sărbătoarea Sfântului Mucenic Emilian de la Durostorum. Mănăstirea amplasată la circa 5 kilometri de oraşul Buhuşi, într-un cadru natural deosebit, este singurul lăcaş de rugăciune din ţară ce poartă hramul acestui martir care a trăit şi a murit pentru credinţa în Hristos în secolul al IV-lea şi ale cărui sfinte moaşte au fost îngropate la Gedina, lângă oraşul bulgăresc Durostorum. Este cel de-al 13-lea an când această oază de spiritualitate ortodoxă, în care îşi găsesc alinare sufletească mii de credincioşi şi pelerini, îşi serbează patronul spiritual. Mănăstirea Ciolpani constituie unul dintre locurile de pelerinaj consacrate din judeţul Bacău, aflată în

imediata apropiere a altei mănăstiri, Runc, până la care mai sunt de parcurs doar vreo trei kilometri. Primul schit de pe aceste locuri a fost ctitorit de suliţaşul Ciolpan, călugărit aici şi de la care se trage şi numele schitului. În 1730, medelnicerul Teodor Cantacuzino a construit o bisericuţă din lemn de stejar, care există şi azi în cimitirul mănăstirii, ca monument istoric. Rămasă pustie de-a lungul vremii, mănăstirea a fost redeschisă în anul 1991 cu obşte de maici. Cu osteneala maicilor şi a arhimandritului Emilian Panait, stareţul Mănăstirii Runc şi duhovnicul maicilor, s-au construit trei clădiri pentru chilii, un paraclis pentru pravila călugărească şi biserica mare. Sfinţirea bisericii mari cu hramul "Sfântul Mucenic Emilian" s-a făcut la 21 septembrie 1997, iar de atunci, în fiecare an, la 18 iulie, creştinii vin să-l serbeze pe Sfântul Emilian. (C.C.)