În după-amiaza zilei de miercuri, 24 aprilie, Biblioteca Sfântului Sinod din Capitală a găzduit un eveniment cultural deosebit, organizat în colaborare cu Ambasada Georgiei în România și cu compania georgiană
24 Apr, 2024
Hram la Mănăstirea Ciolpani
Mii de credincioşi au participat ieri la slujba Sfintei Liturghii de la Mănăstirea Ciolpani din judeţul Bacău, care şi-a serbat hramul odată cu sărbătoarea Sfântului Mucenic Emilian de la Durostorum. Mănăstirea amplasată la circa 5 kilometri de oraşul Buhuşi, într-un cadru natural deosebit, este singurul lăcaş de rugăciune din ţară ce poartă hramul acestui martir care a trăit şi a murit pentru credinţa în Hristos în secolul al IV-lea şi ale cărui sfinte moaşte au fost îngropate la Gedina, lângă oraşul bulgăresc Durostorum. Este cel de-al 13-lea an când această oază de spiritualitate ortodoxă, în care îşi găsesc alinare sufletească mii de credincioşi şi pelerini, îşi serbează patronul spiritual. Mănăstirea Ciolpani constituie unul dintre locurile de pelerinaj consacrate din judeţul Bacău, aflată în
imediata apropiere a altei mănăstiri, Runc, până la care mai sunt de parcurs doar vreo trei kilometri. Primul schit de pe aceste locuri a fost ctitorit de suliţaşul Ciolpan, călugărit aici şi de la care se trage şi numele schitului. În 1730, medelnicerul Teodor Cantacuzino a construit o bisericuţă din lemn de stejar, care există şi azi în cimitirul mănăstirii, ca monument istoric. Rămasă pustie de-a lungul vremii, mănăstirea a fost redeschisă în anul 1991 cu obşte de maici. Cu osteneala maicilor şi a arhimandritului Emilian Panait, stareţul Mănăstirii Runc şi duhovnicul maicilor, s-au construit trei clădiri pentru chilii, un paraclis pentru pravila călugărească şi biserica mare. Sfinţirea bisericii mari cu hramul "Sfântul Mucenic Emilian" s-a făcut la 21 septembrie 1997, iar de atunci, în fiecare an, la 18 iulie, creştinii vin să-l serbeze pe Sfântul Emilian. (C.C.)
