Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Hramul „bijuteriei arhitectonice a capitalei Moldovei” - Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi”

Hramul „bijuteriei arhitectonice a capitalei Moldovei” - Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi”

Galerie foto (4) Știri
Un articol de: Tudorel Rusu - 01 Feb, 2020

Bijuteria arhitectonică a capitalei Moldovei - Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi”, considerată cea mai frumoasă ctitorie a domnitorului Vasile Lupu, şi‑a serbat joi, 30 ianuarie, hramul. Credincioșii prezenți la marea sărbătoare au avut și posibilitatea să se închine la racla în care se află o părticică din moaştele Sfântului Vasile cel Mare, donată de Patriarhul Macarie al Antiohiei Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi”, la nouă ani după ce domnitorul Vasile Lupu a adus moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva la Iaşi.

Sărbătoarea hramului a debutat miercuri seară cu slujba Privegherii, ce a fost săvârșită de Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, înconjurat de un sobor numeros de preoți și diaconi.

În cuvântul de învățătură, Preasfinţia Sa a subliniat: „Ce e astăzi Constantinopolul față de ce era în vremea Sfântului Ioan Gură de Aur sau a Sfântului Grigorie Teologul? Ce e azi în Cezareea, în Antiohia? Nu mai zic de Nazianz… Ei bine, pentru că în aceste locuri nu este cinstită în aceste zile această troiță de arhierei așa cum s‑ar cuveni, noi facem din fiecare biserică împreună încă un Constantinopol, încă o Cezaree, încă o Antiohie. Aici, în Iași, în biserica acestei sfinte mănăstiri, aveți deodată și Constantinopolul, și Nazianzul, și Cezareea Capadociei, și Antiohia, locuri pe care acești Sfinți Trei Ierarhi le‑au cinstit cu prezența, cu învățătura, cu viața și cu lucrarea lor”.

În continuare, ierarhul a acentuat că cinstirea sfinților presupune imitarea vieții acestora: „Zadarnică este doar cinstirea prin cuvânt, prin rugăciune. Să nu zic totuși zadarnică, dar prea puțin. Sfinții merită mai mult. Vor mai mult. Și pe măsură ce noi vom fi nu doar iubitori de cuvintele lor, cum zice rugăciunea, ci și împlinitori ai cuvintelor lor, doar atunci vom fi vrednici cinstitori”.

Sărbătoarea hramului a continuat joi la mănăstirea ieșeană cu Sfânta Liturghie săvârșită tot de Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. La slujbă au participat stareţi ai mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor, precum şi numeroşi credincioşi din întreg oraşul. Răspunsurile liturgice au fost date de Corul „Anghelos” al Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi”, dirijor psaltul Cezar Cocuz.

La finalul slujbei, după cuvântul de mulțumire al părintelui arhimandrit Nichifor Horia, stareţul Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi” şi exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor, credincioşii prezenți au primit binecuvântare de la ierarh şi de la preoţii slujitori.

Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi este unul dintre cele mai vechi şi mai frumoase locaşuri de cult ale spaţiului ortodox. Biserica mănăstirii a fost ridicată de voievodul Vasile Lupu între anii 1637‑1639 şi a fost închinată Sfinţilor Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur. Valoarea de unicat mondial este dată de ornamentaţia exterioară, o broderie de piatră, care îmbracă biserica de la temelie până la cornişa ulucelor. Pe partea de nord a pronaosului se află două nişe care adăpostesc osemintele familiei domnitorului Vasile Lupu, iar în partea de sud sunt depuse osemintele domnitorilor Dimitrie Cantemir (1710‑1711) şi Alexandru Ioan Cuza (1859‑1866). Tot în această nişă au fost depuse în 1641 moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, cu ziua de prăznuire 14 octombrie, iar din 1889 au fost mutate în Catedrala Mitropolitană. În ultimii ani, locaşul a fost supus unui amplu proces de restaurare şi consolidare.