În ziua următoare praznicului Nașterii Domnului, când Biserica a celebrat Soborul Maicii Domnului, Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, a săvârșit Sfânta Liturghie la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, înconjurat de un ales sobor de slujitori. În cuvântul de învățătură, ierarhul a tâlcuit Sfânta Evanghelie citită și le‑a vorbit celor prezenți despre cum trebuie trăit creștinește Crăciunul.
Hramul Bisericii „Sfântul Antonie - Curtea Veche“ din Capitală
Biserica "Sfântul Antonie - Curtea Veche" din Bucureşti este în sărbătoare, astăzi cinstindu-şi ocrotitorul, pe Sfântul Antonie cel Mare. Credincioşii care vin astăzi la hram vor participa la o Liturghie arhierească săvârşită de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal.
Manifestările dedicate hramului bisericii au început duminică seara, când a avut loc o procesiune cu icoana Sfântului Antonie, iar apoi a fost săvârşită slujba Acatistului şi a Vecerniei. Astăzi, în ziua hramului, dimineaţă este săvârşită slujba Utreniei, iar apoi cea a Sfintei Liturghii, săvârşită de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. "Sfânta Liturghie va fi una arhierească, slujind Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, iar la finalul slujbei este aşteptat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pentru a ne ţine un cuvânt de învăţătură", a declarat părintele Gheorghe Zaharia, parohul Bisericii "Sfântul Antonie cel Mare - Curtea Veche" din Capitală. Biserica Domnească de la Curtea Veche este cel mai vechi lăcaş de cult din Capitală, fiind cunoscut şi pentru icoana făcătoare de minuni a Cuviosului Antonie care se păstrează aici. Biserica este construită în anul 1559 de Mircea Ciobanu şi soţia sa, Doamna Chiajna. Este importantă prin arhitectura ei şi pentru faptul că este legată de Palatul voievodal, ea fiind o biserică domnească întru începuturi. Biserica "Sfântul Antonie cel Mare - Curtea Veche" are şi un muzeu parohial, inaugurat anul trecut. "Avem o icoană de la 1715, realizată în timpul domnitorului Ştefan Cantacuzino care făcea parte din catapeteasmă, reprezentând Sfânta Treime la Stejarul Mamvri. De asemenea, avem o anaforniţă dăruită bisericii de Sfântul Constantin Brâncoveanu, precum şi alte obiecte de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi din întregul secol XIX", a declarat părintele paroh Gheorghe Zaharia. Pe lângă Sfântul Antonie cel Mare, lăcaşul de cult mai are ca hram "Buna Vestire". (Silviu Dascălu)