De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Hramul capelei vechiului Palat episcopal
Ieri, 2 februarie, sărbătoarea Întâmpinării Domnului a fost prăznuită, la Galaţi, de către Înalt Preasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, prin săvârşirea Sfintei Liturghii, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în capela vechiului Palat episcopal din Galaţi.
La eveniment au participat şi elevii Seminarului Teologic "Sfântul Apostol Andrei" din Galaţi, însoţiţi de pedagogii şi profesorii lor. Chiriarhul Dunării de Jos a vorbit seminariştilor şi credincioşilor prezenţi, printre care s-au aflat şi angajaţii Muzeului de Artă Vizuală, despre importanţa praznicului de astăzi, precum şi despre răspândirea credinţei creştine la Dunărea de Jos. Acest spaţiu încărcat de istorie a marcat peisajul vieţii bisericeşti din Galaţiul secolului al XX-lea. Clădirea dăinuieşte datorită episcopului Partenie Clinceni, arhiereul care la începutul veacului al XX-lea (8 septembrie 1901) o sfinţea dăruindu-i destinaţia de principală instituţie cultural-administrativă a Bisericii, înstrăinată însă în perioada vechiului regim. Arhiereul Partenie Clinceni este şi ctitorul Palatului arhiepiscopal din Iaşi, unde a fost mitropolit al Moldovei şi Sucevei, între 1902 şi 1908. În toată Moldova şi în Dobrogea, unde a păstorit, a ridicat peste 100 de biserici şi mănăstiri. În prezent, clădirea găzduieşte Muzeul de Artă Contemporană. Începând cu luna noiembrie 2008, Capela "Întâmpinarea Domnului" adăposteşte rămăşiţele pământeşti ale primului creştin cunoscut pe teritoriul românesc - "Innocens", datat prin monedele de la Claudiu II Goticul (268-270), aflate în mormânt. Slujbă de pomenire pentru episcopul Partenie Clinceni Potrivit constatărilor istoricului Ion T. Dragomir, cel care a condus lucrările de cercetare arheologică, între anii 1976 şi 1979, pe şantierul arheologic de la Bărboşi-Tirighina, Innocens a fost un ofiţer dac, în vârstă de aproximativ 30 de ani, aflat în slujba armatei romane, trecut la creştinism. În mormântul său au fost găsite mai multe obiecte: trei amfore din ceramică, o căţuie, o cruciuliţă şi o fibulă din argint pe care este scris numele său. Datele istorice pe teritoriul ţării noastre arată că cele mai vechi mărturii de unde avem moaşte de sfinţi sunt în Dobrogea, la Halmyris. Aici, în 2001, istoricul şi arheologul Mircea Zahariade a descoperit moaştele Sfinţilor Martiri Epictet şi Astion, care au suferit moarte martirică la 8 iulie 290 după Hristos. Prin descoperirea mormântului lui Innocens şi prin datarea morţii sale la anul 268 se înscrie în istoria creştinismului din România un moment istoric important, care întăreşte ideea că tradiţia creştină, adusă de Sfântul Apostol Andrei în Scythia Minor, era cunoscută şi la hotarul Imperiului Bizantin, la Bărboşi-Tirighina din judeţul Galaţi, precum şi faptul că Ortodoxia s-a născut odată cu plămada poporului român, pentru că "în Răsărit, Biserica a mers odată cu neamul", după cum afirma părintele Dumitru Stăniloae. Programul a continuat cu săvârşirea slujbei de pomenire pentru episcopul Partenie Clinceni, ctitorul acestei vechi reşedinţe a ierarhilor Dunării de Jos, precum şi pentru toţi ctitorii şi binefăcătorii acestui lăcaş. La finalul slujbei, elevii seminarişti au susţinut un scurt moment artistic, intonând imne în cinstea praznicului Întâmpinării Domnului, după care a urmat vernisajul expoziţiei de icoane pe lemn, întocmite de elevii Secţiei patrimoniu a Seminarului Teologic "Sfântul Apostol Andrei" din Galaţi.