Hramul Mănăstirii Putna a adunat anul acesta un impresionant sobor de preoţi

Mănăstirea Putna din judeţul Suceava şi-a serbat ieri hramul, aniversând, totodată, 505 ani de la trecerea la Domnul a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Cu acest prilej, sute de credincioşi au participat la slujbele şi programele artistice dedicate marelui domnitor al Moldovei. Sfânta Liturghie a fost săvârşită anul acesta de doi ierarhi din Sinodul Bisericii Ortodoxe Române.

Mii de credincioşi au participat ieri, 2 iulie 2009, la unul dintre cele mai mari hramuri din Bucovina şi din ţară. Aşa cum este tradiţia, pelerinii vin atât să ajute la buna desfăşurare a sărbătorii, cât şi pentru a participa la slujbele şi programele artistice care au loc an de an lângă biserica unde se află mormântul Sf. Voievod Ştefan cel Mare.

Miercuri seara, în curtea mănăstirii a avut loc slujba Privegherii, într-o atmosferă duhovnicească deosebită, ce a fost oficiată de către Înalt Preasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, şi de Înalt Preasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.

Ieri-dimineaţă, programul liturgic a început cu slujba Aghezmei, a Ceasurilor şi a continuat cu cea a Acatistului Sf. Voievod Ştefan cel Mare, săvârşită la mormântul sfântului voievod al Moldovei, în cadrul căreia au slujit preoţi din Cernăuţi şi Basarabia. În continuare, pe un podium amenajat în curtea mănăstirii, a fost săvârşită Sfânta Liturghie de către IPS Pimen şi de către PS Macarie al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord, înconjuraţi de un sobor de 80 de preoţi şi diaconi. „A fost o atmosferă de profundă trăire duhovnicească. Credincioşii au fost prezenţi în număr mare la hramul mănăstirii noastre, dar mai impresionant a fost numărul slujitorilor sfântului altar, 80 de preoţi şi diaconi, din Moldova, Basarabia şi Cernăuţi. Este al doilea sobor impresionant de preoţi din istoria mănăstirii. Primul a fost în anul 2004“, a spus arhim. Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna.

Sfântul Voievod a apărat întreaga creştinătate

IPS Pimen a vorbit în cuvântul său despre semnificaţia Evangheliei citite în cadrul Sfintei Liturghii, evidenţiind faptul că cei care conduc ţara trebuie să urmeze poruncile Mântuitorului Iisus Hristos. „Sfânta Evanghelie ne atrage atenţia că oricât de puternici ar fi conducătorii, dacă ei nu păzesc calea, poporul nu-i urmează. Sf. Voievod Ştefan cel Mare nu a apărat numai ţara sa, ci şi pe cele din Occident, întreaga creştinătate, prin punerea stavilei împotriva Imperiului Otoman, care voia să cucerească întreaga Europă. Ştefan cel Mare a stat aici de veghe, ca şi Mircea cel Bătrân. Om supus neputinţelor, voievodul s-a smerit, s-a spovedit şi a avut dragoste faţă de cei care i-au făcut rău, iertându-i. L-a iertat chiar şi pe cel care i-a ucis tatăl. Sf. Voievod Ştefan cel Mare a fost omul dreptăţii, omul iertării, al milosteniei, ajutând pe cei săraci, făcând dreptate“, a amintit Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Câteva aspecte din viaţa Sf. Voievod Ştefan cel Mare au fost prezentate şi de PS Macarie, la finalul Sfintei Liturghii, care a amintit cu emoţie faptul că a slujit pentru prima dată la Mănăstirea Putna. „Încă din timpul vieţii, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare a fost numit «cel mare» pentru înţelepciunea cu care a cârmuit aceste ţinuturi, «cel bun», datorită faptelor sale de milostenie, şi «cel sfânt», datorită nevoinţelor împărtăşirii lui din sfinţenia lui Hristos şi ctitoririi de sfinte lăcaşuri, care sunt izvoare ale sfinţeniei şi ale bucuriei duhovniceşti. A trecut prin multe încercări, fiind pentru noi model de răbdare în suferinţă. Şi-a dus cu foarte multă răbdare crucea vieţii şi a avut puterea să-I mulţumească lui Dumnezeu chiar şi după ce şi-a îngropat patru dintre fii şi două soţii, iar suferinţa pricinuită de rana de la picior, dobândită în urma bătăliei de la Chilia, a purtat-o fără murmur. Sf. Voievod Ştefan cel Mare avea o mare evlavie la Maica Domnului, în cinstea ei ctitorind şi această mănăstire-necropolă, în care a hotărât să-şi pregătească mormântul. Pentru toate faptele sale bune, Maica Domnului l-a chemat la cer în ziua în care prăznuim Aşezarea veşmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne“, a spus PS Macarie.

Programe artistice dedicate Sfântului Voievod

După slujba Sfintei Liturghii, corurile de elevi din împrejurimile Putnei au recitat poezii dedicate Sf. Voievod Ştefan cel Mare şi cântece patriotice care aduc aminte de sfinţii strămoşi, de credinţa şi dragostea lor şi de tot ceea ce au creat ei pentru neam şi ţară. Apoi, autorităţile locale au depus coroane de flori la mormântul Sf. Voievod Ştefan cel Mare. De asemenea, străjerii care păzesc frontiera de nord-est a ţării au adus onorul la mormântul marelui domnitor, în pas de defilare. „Credincioşii au fost aceia care au venit întotdeauna şi au dat o mână de ajutor în organizarea tuturor manifestărilor, precum şi obştea cea mare a Mănăstirii Putna, formată din preoţii din împrejurimi. Şi în ziua de astăzi, Măria Sa Ştefan are sfetnicii săi, care ajută mănăstirea noastră ori de câte ori este nevoie“, a adăugat stareţul Mănăstirii Putna.