De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Hramul parohiei deficienţilor de auz şi vorbire din Cluj-Napoca
În ziua de pomenire a Sfinţilor Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ştefan şi Sava Brancovici, mitropoliţii Transilvaniei; Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş„, Parohia Ortodoxă a Deficienţilor de Auz şi Vorbire din Cluj-Napoca îşi serbează hramul.
Parohia Ortodoxă a Deficienţilor de Auz şi Vorbire „Sfinţii Ierarhi şi Mărturisitori Iorest şi Sava, Mitropoliţii Transilvaniei şi Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş„ a fost înfiinţată printr-o decizie a Cancelariei Eparhiale a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, în anul 2003, iar începând cu data de 1 septembrie 2003 a fost numit paroh Adrian Petrescu. Slujba de instalare a parohului a avut loc în data de 14 septembrie 2003 în prezenţa vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu, a membrilor administraţiei eparhiale de la acea dată, precum şi a numeroşi credincioşi deficienţi de auz, în frunte cu preşedintele de atunci al Filialei Cluj, Bogdan Gelu. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de preotul Adrian Petrescu în Biserica Parohiei „Sfântul Ilie“, iar răspunsurile la strană au fost date de Mihai Borca. Astfel, prin bunăvoinţa parohului de atunci de la Parohia „Sfântul Ilie“, Ştefan Cosmuţa, şi, în continuare, a parohului Vasile Istrate, în demisolul acestei biserici se desfăşoară activitatea Parohiei Ortodoxe a Deficienţilor de Auz şi Vorbire din Cluj-Napoca.
„Locul de slujire a fost amenajat de credincioşii deficienţi de auz, după puterile lor. Ei au ajutat la înfrumuseţarea spaţiului liturgic, fiind astfel amenajate masa de slujire, proscomidiarul, iconostasul, icoanele, crucea din altar, tetrapoadele, închinătorul, strana, iar celelalte obiecte liturgice necesare slujirii au fost cumpărate sau donate de credincioşii care vin la biserica noastră“, a spus părintele Adrian Petrescu.
Uniţi ca într-o familie
Activităţile desfăşurate în parohie au scopul de a-i uni pe cei care suferă din cauza deficienţelor de auz şi vorbire, de a-i apropia unii de alţii astfel încât să se simtă ca într-o familie, pentru ca împreună să poată depăşi momentele dificile ale vieţii, a spus parohul.
„Ne vizităm acasă sau la spitalul unde suntem internaţi, sărbătorim împreună Ajunul Crăciunului, ziua de Anul Nou, noaptea de Înviere. De ziua Sfintei Mării credincioasele care poartă acest sfânt nume primesc în dar icoane, candele şi alte cadouri, de 8 martie felicităm credincioasele cu un mărţişor, ne aducem aminte de cei plecaţi dintre noi în veşnicie prin Parastasele de obşte sau cele personale“, a spus părintele Petrescu.
De asemenea, în duminicile din Postul Mare din acest an, după săvârşirea Sfintei Liturghii, cu toţii, preot şi credincioşi au participat la agape şi au vizionat filme cu caracter duhovnicesc.
„În fiecare duminică ne întâlnim pentru a ne împărtăşi din Cuvântul ce în chip de sămânţă a căzut în locul cel bun şi a rodit însutit, iar în taina Sfintei Liturghii, prescura şi vinul prefăcute în Însuşi Trupul şi Sângele Mântuitorului Hristos, se dăruie din potirul cel nesecat“, a mai spus preotul.
De-a lungul timpului, parohia a organizat mai multe pelerinaje, credincioşii având astfel posibilitatea de a vizita de mai multe ori Moldova, prilej de a se ruga la mănăstirile Piatra Fântânele, Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ, Gura Humorului, Putna, Dragomirna, Pătrăuţi, Agapia, Văratec, Sihăstria, Secu, Petru - Vodă etc.
„Am vizitat comunitatea surzilor din Iaşi, Catedrala Mitropolitană din Iaşi, Biserica Sfinţii Trei Ierarhi, am văzut comunitatea surzilor din Oradea, Mănăstirea Sfânta Cruce, comunitatea surzilor din Alba Iulia, mănăstirile Râmeţ şi Dumbrava, comunitatea surzilor din Bucureşti, comunitatea surzilor din Braşov, ansamblul statuar al eroilor de la Oarba de Mureş, Mănăstirea Recea, comunitatea surzilor din Sighişoara, mormântul voievodului Mihai Viteazul, cimitirul vesel de la Săpânţa, mănăstirile Coroieni, Rohia, Peri, Memorialul de la Sighet, Catedrala din Zalău, Filiala surzilor Zalău, Castelul Huniazilor, mănăstirile Crişan, Lupşa, cele din Vâlcea, Polovragi, Hurez, Bistriţa, Turnu, Cozia, apoi Prislop şi mormântul părintelui Arsenie Boca, Valea Jiului, Mănăstirea Lainici, Coloana infinitului din Târgu-Jiu, mănăstirile Tismana, Mraconia, Cazanele Dunării etc.“, a mai spus parohul comunităţii deficienţilor de auz şi vorbire din Cluj-Napoca. (Oana Rusu)