Hristos, întâmpinat în Ierusalimul neamului românesc

Pelerinajul de Florii începe în fiecare an într-o biserică, trece pe la mai multe biserici şi se încheie la o altă biserică, fiecare dintre ele fiind o icoană sau o arvună a Ierusalimului ceresc spre care năzuim cu dor. Anul acesta, credincioşii din cetatea lui Bucur au avut bucuria de a aduce florile virtuţilor adunate în suflete în cele 40 de zile de post la temelia „noului Ierusalim” al poporului român, Catedrala Mântuirii Neamului.

Deşi sâmbătă, pe la orele amiezii, soarele începuse a-şi arunca razele arzătoare peste urbea bucureşteană, descurajând parcă orice mişcare sub privirea-i toropitoare, credincioşii nu s-au ferit să mai adauge încă o nevoinţă celor şase săptămâni de post şi au venit cu mic, cu mare pe locul unde tocmai a început a răsări din pământ viitoarea Catedrală patriarhală, lăcaşul-simbol al poporului român, aflat încă în durerile facerii. Aici, au participat la Vecerina unită cu Litia săvârşită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi, cu toţii îmbrăcaţi în veşminte de sărbătoare. La finalul slujbei, Preafericirea Sa a rostit rugăciunea pentru binecuvântarea stâlpărilor şi a citit o rugăciune de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru lucrările ce s-au săvârşit până în prezent la infrastructura Catedralei Mântuirii Neamului. Adresându-se credincioşilor, Patriarhul Bisericii noastre a arătat că anul acesta pelerinajul a pornit de la viitoarea Catedrală patriarhală în semn de mulţumire lui Dumnezeu pentru lucrarea săvârşită până acum. În cei aproape doi ani şi jumătate de când au început lucrările la noua catedrală cu hramurile „Înălţarea Domnului” şi „Sfântul Apostol Andrei”, din noiembrie 2010 până acum, în aprilie 2013, s-au construit 20 de metri: 16 în pământ şi 4 la suprafaţă. Totodată, Preafericirea Sa a explicat că noul lăcaş de cult cu valoare de simbol pentru neamul românesc se va construi şi ca o reparaţie morală pentru cele trei biserici demolate şi pentru cele două translate în vremea regimului comunist din acest loc: „Paraclisul Învierii Domnului şi Catedrala Înălţării Domnului arată că Biserica umilită în timpul comunismului prin cele cinci lăcaşuri de cult demolate şi translate poartă în ea taina Învierii. Catedrala nouă va fi ca o lumânare de Înviere şi ca o ieşire din umilirea Bisericii care a fost răstignită în multe feluri în timpul comunismului ateu. Pe lângă necesitatea liturgică, această lucrare este una cu valoare de simbol pentru înălţarea noastră întru demnitate spre slava lui Dumnezeu”. Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a mulţumit lui Dumnezeu pentru toate binefacerile şi celor care au contribuit la zidirea catedralei: „Ne rugăm Preasfintei Treimi, Mântuitorului Iisus Hristos cel răstignit, înviat şi înălţat la cer, care este ocrotitorul cel dintâi al viitoarei catedrale, şi Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, cel de-al doilea ocrotitor al noii Catedrale patriarhale, să ne ajute să continuăm lucrarea spre slava lui Dumnezeu şi spre ocrotirea poporului român. Tuturor celor care s-au ostenit cu organizarea acestui moment liturgic şi misionar le mulţumim şi ne rugăm Bunului Dumnezeu să le răsplătească osteneala cu bucurie, cu pacea şi bunătatea sufletului, pentru că toată darea cea bună şi tot darul vin de la Dumnezeu, Părintele Luminilor”.

Trei biserici spre închinare în drumul pelerinilor

După slujbă, cei peste 700 de preoţi din cele trei protoierii ale Capitalei şi din cele două protoierii din judeţul Ilfov, precum şi preoţii de caritate şi preoţii militari din Bucureşti şi mulţimea de credincioşi, sub protia Preasfinţitului Varsanufie Prahoveanul, au pornit în procesiune, intonând troparul Floriilor: „Învierea cea de obşte”, cântarea „Cu noi este Dumnezeu” şi „Cuvine-se cu adevărat”. Prima oprire a avut loc la paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, cu hramurile „Învierea Domnului”, „Icoana Maicii Domnului – Prodromiţa” şi „Sfântul Ioan Gură de Aur”. Aici, a fost săvârşită Ectenia întreită, iar Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul a rostit condacul al II-lea al Acatistului Intrării Domnului în Ierusalim.

Pelerinajul deschis de toacă, steaguri bisericeşti, ripide şi Sfânta Cruce a continuat pe Calea 13 Septembrie, Bd. Libertăţii, Bd. Regina Maria, până la Biserica „Sfântul Nicolae” – Vlădica, unde s-a făcut o ectenie întreită şi s-a rostit condacul al II-lea al Acatistului Intrării Domnului în Ierusalim. Preoţii purtând pe umeri icoana sărbătorii Intrării Domnului în Ierusalim şi credincioşii cu ramuri de finic şi de salcie în mâini au pornit apoi pe străzile 11 Iunie, Principatele Unite, Ienăchiţă Văcărescu şi Sfânta Ecaterina, până la Biserica „Sfânta Ecaterina”, paraclisul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti. După Ectenia întreită şi condacul al II-lea al Acatistului Intrării Domnului în Ierusalim, pelerinii au mers pe str. Bibescu Vodă şi pe Colina Bucuriei, până la Catedrala patriarhală, unde au fost întâmpinaţi de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a sfinţit icoana sărbătorii Intrării Domnului în Ierusalim şi a rostit rugăciunea de binecuvântare a pelerinilor.

Memorial al Intrării Domnului în Ierusalim

La final, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a explicat pelerinilor prezenţi pe Colina Bucuriei că pelerinajul de Florii este o pomenire, un memorial sau o aducere aminte de Intrarea Domnului în Ierusalim: „Acest memorial al Intrării Domnului în Ierusalim, această amintire sau pomenire liturgică nu se face doar prin cântare, ci şi în formă vizuală prin icoană şi prin procesiunea cu icoana Intrării Domnului în Ierusalim, la care participă cler şi popor. În general, memoria vizuală este cea mai profundă şi mai fidelă memorie. De aceea, se spune mai bine să vezi o dată decât să auzi de 10 ori. Deci, Biserica Ortodoxă a reţinut în special că, în Noul Testament, Hristos Domnul este numit nu numai Cuvântul lui Dumnezeu, ci şi icoana sau chipul lui Dumnezeu. De aceea, toate slujbele noastre unesc cuvântul cu icoana, cuvântul ascultat şi icoana privită. Bisericile sunt şi ele o icoană a Ierusalimului ceresc, o pregustare a Ierusalimului ceresc. De aceea, la sfinţirea bisericii, ca şi în noaptea de Paşti, cântăm: «Luminează-te, luminează-te Noule Ierusalime că slava Domnului peste tine a strălucit»”.

Preafericirea Sa a mai arătat că pelerinajul de Florii pleacă de la o biserică, trece pe lângă alte biserici şi ajunge la altă biserică, deoarece fiecare biserică este icoana Ierusalimului ceresc: „Noi suntem toţi pelerini sau călători pe acest pământ, dar cetatea stătătoare, definitivă, este Împărăţia cerurilor despre care Cartea Apocalipsei, în capitolul 21, spune: «Şi am văzut cetatea sfântă, noul Ierusalim, pogorându-se din cer de la Dumnezeu, gătită ca o mireasă împodobită pentru mirele ei». În această cetate a luminii eterne, neînserate şi necreate, neamurile îşi vor aduce slava lor, adică frumuseţea binelui pe care l-au săvârşit în istorie. Deci, pelerinajul de Florii ne leagă direct de Mântuitorul Iisus Hristos, Cel Care a intrat în Ierusalim pentru a pătimi, a muri şi a învia”. Preafericirea Sa a mai subliniat faptul că pelerinajul de Florii nu este o mişcare în cerc, ci o mişcare de înaintare spre cetatea cerească. Totodată, pelerinajul de Florii este „o intensificare şi o conştientizare mai profundă a împreună-pătimirii cu Hristos, luptând cu păcatul, cu răutatea din noi şi din jurul nostru şi înlocuind păcatul cu virtuţile, cu faptele bune, cu faptele credinţei. De aceea, stâlpările arată că purtăm în mâinile noastre florile credinţei, florile nevoinţei, florile speranţei, florile iubirii duhovniceşti pe care le-am dobândit prin răstignirea egoismului şi a patimilor în perioada postului”.

Patriarhul Daniel a mulţumit, la sfârşit, tuturor care s-au implicat în lucrările săvârşite până acum la infrastructura Catedralei Mântuirii Neamului, celor care s-au implicat în organizarea acestui pelerinaj, precum şi tuturor pelerinilor care au participat la procesiune şi „au contribuit la această frumoasă manifestare a credinţei, pentru că pelerinajul este şi o mărturisire a credinţei în Înviere. Cine crede în Înviere vine la pelerinaj spunând că doreşte să învieze. Cei care doresc să ajungă la învierea sufletului din moartea păcatului şi la învierea cea de obşte, aceia sunt iubitori de Sfintele Paşti, de marea trecere spre viaţa cea veşnică. Toată viaţa creştină are o dimensiune pascală, de Înviere. De aceea, fiecare zi a săptămânii începe cu duminica, Ziua Învierii. Toată viaţa noastră este îndreptată spre Înviere”. Preafericirea Sa a mai precizat că pelerinajul de Florii va mai începe de la Catedrala Mântuirii Neamului doar atunci când se va mai încheia o etapă importantă a lucrărilor, fără a strica tradiţia plecării în procesiune de la Mănăstirea „Radu Vodă”. De asemenea, Patriarhul României a transmis felicitări tuturor ierarhilor, preoţilor şi credincioşilor din ţară care au participat la pelerinajele de Florii în localităţile lor, precum şi tuturor celor care poartă nume de flori şi îşi sărbătoresc de Florii onomastica. (Gheorghe-Cristian Popa, Ştefan Sfarghie)