„Iisus Hristos schimbă vieţile oamenilor cu harul Său, cu iubirea Sa milostivă”

„Mai întâi, harul lui Hristos a intrat în mod nevăzut, dar real în sufletul lui Zaheu vameşul şi l-a îndemnat să-L caute pe Iisus şi, după ce s-a întâlnit cu El, Iisus Însuşi, în mod vizibil, a anunţat că va intra în casa vameşului. Căutarea lui Iisus de către Zaheu a fost inspirată, deci, de harul lui Hristos care-l căuta pe acest vameş, în sensul că a simţit în el dorinţa de schimbare, de înnoire a vieţii”, a reliefat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în predica rostită duminică, 31 ianuarie, în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

Întâistătătorul Bisericii noastre a subliniat faptul că Evanghelia Dumi­nicii a 32-a după Rusalii, a lui Zaheu (Luca 19, 1-10), ne arată că bunătatea lui Iisus Hristos vindecă răutatea sufletului pătimaş. „Sfânta Evanghelie care se citeşte în Duminica a 32-a după Rusalii ne arată cum schimbarea modului de a fi a unui om bogat poate să-i aducă mântuirea, când din om lacom devine om darnic”, a spus Preafericirea Sa. Patriarhul României a precizat că Mântuitorul Iisus Hristos nu S-a lăsat influenţat de oamenii prezenţi în Ierihon, care îl cunoşteau şi îl invidiau pe vameşul Zaheu. „Mântuitorul nu Se lasă influenţat, am zice astăzi, de opinia publică, de ce zic cei mulţi, care nu cunosc sufletul fiecărui om. Însă Iisus, Care este cunoscătorul sufletelor, al gândurilor şi al simţirilor oamenilor, nu judecă pripit, nu judecă după aparenţe, ci după starea sufletului celui care vine spre El. Când a trecut pe lângă sicomor, Iisus nu a văzut urcat în el doar un om curios, ci a văzut în sufletul lui Zaheu un om în căutare. Iisus a văzut un om care caută ceva şi mai ales pe cineva. Mântuitorul Iisus Hristos a citit în sufletul lui Zaheu vameşul că acesta caută o schimbare a vieţii lui, că nu mai este mulţumit doar cu bogăţiile pe care le-a adunat adesea în mod nedrept, că acestea nu i-au adus pace, bucurie şi fericire, ci o nelinişte mare şi foarte multă ură şi invidie din partea oamenilor din Ierihon”, a arătat Părintele Patriarh Daniel.

În continuare, Preafericirea Sa a subliniat că îndată ce Iisus a intrat în casa lui Zaheu, acela a fost copleşit de onoarea ce i se făcuse şi pe care nu o merita. „Zaheu se simţea vinovat pentru că era nedrept şi pentru că se îmbogăţise cu multă lăcomie, dar în acelaşi timp era uimit de bunătatea lui Iisus, Care a dorit să intre în casa lui. Doar prezenţa bunătăţii lui Iisus l-a schimbat. Cum l-a schimbat? Bunătatea Lui a pătruns în sufletul său, dincolo de zgura păcatului lăcomiei, şi a aprins în acest vameş lacom un dram de bunătate care mai rămăsese în el. Dintr-un cărbune aprins acoperit cu cenuşă, bunătatea lui Hristos a făcut o torţă luminoasă, încât Zaheu a zis, stând înaintea Domnului: Iată, jumătate din averea mea, Doamne, o dau săracilor şi, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, întorc împătrit (Luca 19, 8). Copleşit de bunătatea lui Iisus şi de onoarea ce i se făcuse, vameşul s-a schimbat într-o clipă, şi anume, din lacom a devenit darnic”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Totodată, Patriarhul României a explicat motivul pentru care Mântuitorul Iisus Hristos l-a numit pe Zaheu vameşul fiu al lui Avraam. „Mântuitorul Iisus Hristos, în puţine cuvinte, a proclamat această schimbare a lui Zaheu în auzul celor prezenţi şi a zis: Astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia, căci şi acesta este fiu al lui Avraam (Luca 19, 9), adică a dat iertare şi binecuvântare lui şi întregii sale familii. De ce a trebuit să mai adauge Mântuitorul Iisus Hristos cuvintele: căci şi acesta este fiu al lui Avraam? Nu era oare suficient să spună: astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia? Pentru că Mântuitorul Iisus Hristos a citit în sufletul acestui vameş că avea multă credinţă. Numai cine este numit fiu al lui Avraam este numit şi fiu al credinţei. Ce credinţă avea? Că numai Iisus din Nazaret, Învăţătorul şi Doctorul sufletelor şi al trupurilor, îl poate vindeca pe el de patima lăcomiei”, a reliefat Preafericirea Sa.

Întâistătătorul Bisericii noastre a vorbit apoi despre înţelesurile duhovniceşti ale cuvintelor: Căci Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască pe cel pierdut (Luca 19, 10): „Mântuitorul Iisus Hristos poartă în numele Său această idee de vindecare şi de eliberare a oamenilor de păcat şi de moarte. Ce înţelegem în cazul acesta prin căutarea celui pierdut? Înţelegem că mai întâi harul lui Hristos a intrat în mod nevăzut, dar real în sufletul acestui vameş şi l-a îndemnat să-L caute pe Iisus, să meargă spre Iisus şi, după ce s-a întâlnit cu El, Iisus Însuşi, în mod vizibil, a anunţat că va intra în casa vameşului. Căutarea lui Iisus de către Zaheu a fost inspirată, deci, de harul lui Hristos care-l căuta pe acest vameş, în sensul că a simţit în el dorinţa de schimbare, de înnoire a vieţii, de lepădare de patima lăcomiei care l-a dezumanizat. Vedem că în timp ce Dumnezeu caută pe fiecare om să-l aducă de la rătăcire la mântuire, harul căutării se vede şi în faptul că păcătosul ajunge la un moment dat la conştiinţa că trebuie să-l caute şi el pe Dumnezeu”.

La final, Părintele Patriarh Daniel a subliniat că numai prin dărnicie se poate vindeca omul lacom. „Zaheu s-a convertit nu pentru că a fost mustrat. El nu a fost certat de Iisus, ci dimpotrivă, el s-a convertit pentru că a fost onorat, pentru că a fost copleşit de bunătatea lui Iisus, deşi nu merita. Nu cu pedeapsă l-a convertit, ci cu bunătate. Prin aceasta vedem că Dumnezeu, când arată bunătate îndelungă oamenilor, deşi ei sunt răi, o face pentru că aşteaptă ca ei în mod liber să se întoarcă la El. Iisus Hristos schimbă vieţile oamenilor cu harul Său, cu iubirea Sa milostivă”, a spus Preafericirea Sa.