Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a săvârșit Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ierarh Vasile cel Mare duminică, 29 martie, la Catedrala Patriarhală din București. Alături de ierarh s‑a rugat un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai lăcașului de închinare de pe Colina Bucuriei.
În cuvântul de învățătură rostit la momentul rânduit, Preasfinția Sa a explicat textul Evangheliei duminicale de la Sfântul Evanghelist Marcu (10, 32‑45). „În Duminica a 5‑a a Sfântului și Marelui Post am ascultat două fragmente din Sfânta Evanghelie care, deși vorbesc despre lucruri diferite, ne oferă învățături profunde în această perioadă scurtă care ne mai desparte de sărbătoarea Sfintelor Paști. Primul fragment ne vorbește despre călătoria Mântuitorului către Ierusalim, ultima Sa călătorie pe acest drum pământesc împreună cu ucenicii. În cadrul acestei călătorii, doi dintre ei Îi adresaseră o cerere, iar răspunsul primit a fost plin de învățătură. (...) Cererea lor de a fi așezați de‑a dreapta și de‑a stânga Mântuitorului a fost neașteptată, pentru că nu înțelegeau că Împărăția Lui nu este din lumea aceasta. El le‑a spus: «Și care între voi va vrea să fie întâiul, să vă fie vouă slugă, după cum și Fiul Omului n‑a venit să I se slujească, ci ca să slujească El și să‑Și dea sufletul răscumpărare pentru mulți». Împărăția lui Dumnezeu se dobândește prin fapte vrednice și slujire, nu prin dorințe imperioase. De‑a dreapta și de‑a stânga Lui au stat, în realitate, doi tâlhari, iar primul care a recunoscut dreptatea lui Iisus a fost cel care a dobândit împărăția promisă. Ioan, ucenicul pe care Mântuitorul îl iubea, a primit încredințarea mamei Sale pe cruce, iar Iacob a fost primul apostol martir, ucis în Ierusalim de Irod Agripa. Învățătura principală a Evangheliei este că între ucenicii Domnului nu trebuie să existe dorințe imperioase sau ambiții egoiste. Slujirea aproapelui este calea prin care se dobândesc locurile de cinste în Împărăția lui Dumnezeu”.
Al doilea fragment evanghelic al zilei are legătură cu pomenirea Cuvioasei Maria Egipteanca. Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul a vorbit despre pocăința, întoarcerea către Dumnezeu și schimbarea sa, la fel cum a fost schimbarea celor doi frați, fiii lui Zevedeu: „Maria este numită «Egipteanca» pentru că venea din Egipt, dar a trăit aproape 50 de ani în pustiul Iordanului, într‑o pocăință pentru care Biserica o păstrează într‑un loc de mare cinste, în mod deosebit, pentru că vorbește despre lucrarea harului și despre transformarea unei persoane, așa cum ar putea fi și schimbarea noastră, dacă am avea aceeași dorință. Ce a fost Maria Egipteanca și ce a ajuns? Care era statura ei când s‑a întâlnit cu Zosima înainte de a muri? Cum a trecut Iordanul plutind deasupra lui? Cum se ridica deasupra pământului când se ruga? Cum știa nume și date fără să fi întâlnit pe cineva? Cum a fost cazul lui Zosima și toate celelalte care vorbesc despre lucrarea harului și despre schimbarea noastră ca un ultim îndemn acum, în preajma sărbătorii Sfintelor Paști. Din aceste cuvinte va trebui să învățăm. Sfântul Andrei Criteanul, la aproximativ 400 de ani după viețuirea Mariei în pustiul Iordanului, scriind despre ea, ne spune că firea îngerilor a uimit‑o cu viața ei. Iată că și oamenii păcătoși pot uimi îngerii când ei fac astfel de fapte. Firea îngerilor a uimit și pe noi ne îndeamnă să ne întoarcem către Dumnezeu”.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” la Utrenie şi de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române la Sfânta Liturghie.
.jpg)
