În contextul anului 2024 declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept An omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și An comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, în semn de recunoaștere a activității depuse în slujirea aproapelui, a acordat distincții doamnei Adriana Căruntu, directorul Centrului de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie”, și monahiei Serafima Buhăescu de la Mănăstire Christiana, medic în cadrul aceluiași centru.
În aşteptarea Mielului Pascal
Ne aflăm într-o perioadă cu totul aparte. Este vremea în care Sfânta noastră Biserică aşteaptă, înveşmântată în haina cernită şi totodată luminoasă a Postului, venirea Marelui Împărat, Învierea din morţi a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, clipa în care temeliile iadului se zdrobesc, iar puterea vrăjmaşului diavol este călcată şi nimicită de Sfânta Cruce.
Cu toate acestea, în vremurile noastre, încă mai există persoane care tăgăduiesc această aşteptare, care se întreabă în rătăcirea lor pentru ce şi de ce mai trebuie să postească. Pentru cei care doresc cu adevărat să afle răspunsuri la dilemele lor existenţiale, Biserica oferă în această perioadă numeroase pilde şi exemple de pocăinţă, de înfrânare, de "însetare după Dumnezeu", aşa cum spune Sfânta Scriptură. În acest sens, Sfântul Maxim Mărturisitorul, un mare Părinte al teologiei noastre, zice: "Evanghelia e icoana adevărurilor, arătându-i încă de aici în chip limpede pe toţi cei ce au dobândit asemănarea bunătăţilor viitoare. Căci Cuvântul îi pregăteşte, prin nădejde, ca, primind arhetipul bunătăţilor, să se însufleţească şi să se facă icoane vii ale lui Hristos, ba, mai mult, identici cu El, după har sau asemănare". Iată cum asceza, căinţa, lacrimile, ritmul slujbelor din această perioadă ne îndreaptă de fapt la adevărata noastră identitate, ne aşază acolo unde ne este locul, departe de grijile şi preocupările deşarte, dincolo de ignoranţă şi ură, mai aproape de suferinţele şi durerile semenilor. În teologia siriană, simbolul Mielului Pascal este reprezentativ pentru această perioadă. În acest sens, Sfântul Efrem, diaconul din Nisibi, foloseşte cu predilecţie imagini desprinse din profeţiile Vechiului Testament şi împlinite prin Persoana Mântuitorului Hristos în realitatea Bisericii Sale: "La praznicul acesta, Mielul adevărului a învăţat adevărul şi a pus pe fugă rătăcirea. Mielul preînchipuirii a trecut, pentru că a venit împlinirea şi preînchipuirile au amuţit... Toate au fost întemeiate şi aşezate tainic în El. Căci toate au vestit pretutindeni numai despre El. În El s-au împlinit preînchipuirile şi figurile, după cum a întărit El Însuşi zicând: "Iată s-au săvârşit toate" (Ioan 19, 30)" (Sfântul Efrem Sirianul, Imnele Păresimilor, Azimelor, Răstignirii şi Învierii, Ediţia a II-a, Studiu introductiv şi traducere diac. Ioan I. Ică jr, Ed. Deisis, Sibiu 2010, pp. 159-160, 162). (Diac. Ioniţă Apostolache)