De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
„Înălțarea Domnului la ceruri, ridicarea omului întru slavă”
La 40 de zile după Sfintele Paști, Biserica Ortodoxă a prăznuit Înălțarea Domnului, important popas duhovnicesc din perioada Penticostarului. Însemnătatea acestei sărbători pentru istoria mântuirii a fost reliefată joi, 2 iunie, de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul unui cuvânt rostit în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat faptul că, prin Înălțarea la ceruri, Mântuitorul Iisus Hristos nu Se separă de lume, ci pregătește un loc special celor care doresc să-I urmeze prin împlinirea învățăturii Sale. „În Evanghelia de astăzi, Mântuitorul le spune ucenicilor că le va trimite făgăduința Tatălui, adică va trimite pe Duhul Sfânt. Prin această făgăduință se înțelege că Iisus merge la ceruri nu pentru a Se izola, ci pentru a pregăti locaș pentru fiecare om care crede în El și împlinește în viață voia Sa. El merge la ceruri pentru a pregăti celor care cred în El un loc veșnic, pentru că viața pe pământ este trecătoare, iar adevărata patrie stabilă și netrecătoare este Împărăția cerurilor pentru cei care cred în Hristos și Îi slujesc Lui. Înălțarea la ceruri în slavă, după cum se afirmă în tropar, înseamnă că firea omenească a fost sfințită prin răstignire, ca ascultare desăvârșită față de Dumnezeu, și prin Înviere, pentru că Iisus Hristos Cel înviat nu revine la viața pământească, ci El trece la viața cerească. Iisus le spune ucenicilor aceste lucruri pentru ca ei să știe că El merge la ceruri ca să le pregătească o altă etapă a vieții lor, anume viața de după moarte, și că nu îi va lăsa singuri, ci le va trimite un Mângâietor, care îi va conduce la tot adevărul”, a subliniat Preafericirea Sa.
Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a menționat apoi faptul că relatarea din textul evanghelic al sărbătorii (Luca 24, 36-53) este completată de cea din cuprinsul Apostolului rânduit a se citi la acest praznic (Fapte 1, 1-12).
De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat și însemnătatea norului luminos care L-a luat pe Iisus de la ochii ucenicilor. „Norul acesta a mai apărut când Iisus S-a schimbat la față în Muntele Taborului. Norul luminos este înțeles de Sfinții Părinții ai Bisericii ca fiind însăși prezența Duhului Sfânt. Sfântul Ioan Gură de Aur spune că este un tron dumnezeiesc, pentru că, potrivit Psalmilor, Dumnezeu stă pe tron și privește pământul. Sfântul Ambrozie al Milanului spune că Duhul Sfânt este tronul pe care stă Tatăl împreună cu Fiul. El este prezent la Întrupare prin faptul că Hristos Se zămislește de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria. Astfel, Cel ce a fost prezent la coborârea Fiului Celui veșnic în lume este prezent și la Înălțarea la ceruri a lui Iisus Hristos, pentru că prin Duhul Sfânt firea omenească luată de Hristos se curățește, se luminează, se sfințește și se îndumnezeiește”, a spus Patriarhul României.
Totodată, Preafericirea Sa a vorbit și despre sensul prezenței îngerilor la Înălțarea Domnului la cer: „Un alt treilea element nou pe care îl vedem în Apostolul de astăzi este faptul că îngerii sunt prezenți la Înălțarea la cer a Domnului. Îngerii care le spun ucenicilor că nu mai trebuie să privească spre cer, ci să-L aștepte pe Hristos când va veni întru slavă să judece viii și morții, sunt semne ale participării puterilor cerești la binevestirea tainei Întrupării. Un arhanghel, Gavriil, a binevestit Maicii Domnului că va naște pe Mesia. Îngerii au fost prezenți la Nașterea Domnului în Betleem și îngeri au fost prezenți la Înălțarea Domnului și vor fi prezenți la a doua Sa venire. Aceștia ne arată că îngerii din ceruri se bucură de ceea ce Hristos Domnul săvârșește pentru mântuirea lumii întregi”.
În încheierea cuvântului său, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat faptul că prin Înălțarea Domnului la cer și șederea de-a dreapta Tatălui se desăvârșește îndumnezeirea firii umane. „Sfintele Scripturi ne spun că ucenicii s-au întors cu bucurie mare pentru că Iisus le-a făgăduit că va trimite pe Duhul Sfânt și pentru că El merge pentru a le pregăti loc de bucurie veșnică. Sfântul Ioan Gură de Aur remarcă cu multă înțelepciune că atunci când Adam a păcătuit, Dumnezeu l-a mustrat și a zis: «Pământ ești și în pământ te vei întoarce». Când Noul Adam, Iisus Hristos, Se înalță la ceruri, arătând că a sfințit firea umană prin ascultare și suferință, prin moarte și Înviere, Dumnezeu îi spune: «Șezi de-a dreapta Mea până ce voi pune pe vrăjmașii Tăi așternut picioarelor Tale». Șederea de-a dreapta lui Dumnezeu Tatăl înseamnă «în cinstea» sau «în intimitatea, iubirea și prețuirea» lui Dumnezeu. Firea umană este pusă pe tronul Sfintei Treimi. Aceasta este cea mai mare ridicare a omului, anume împărtășirea de slavă și viață veșnică în iubirea Sfintei Treimi”, a arătat Preafericirea Sa.