Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Inaugurarea Centrului Cultural- Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighetu Marmaţiei

Inaugurarea Centrului Cultural- Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighetu Marmaţiei

Galerie foto (9) Galerie foto (9) Știri
Un articol de: Andrei Fărcaş - 13 Iul, 2022

Centrul Cultural-Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighetu Marmaţiei a fost inaugurat duminică, 10 iulie, în prezenţa Prea­sfinţitului Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a Preasfinţitului Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-vicar, a Permanenţei eparhiale, a protoiereilor din eparhie şi a unui mare ­număr de preoţi şi credincioşi.

Clădirea centrului a fost construită în anii 1912-1913, în 1938 fiind dăruită Episcopiei Maramureşului, printr-un document semnat de Octavian Goga şi Armand Călinescu şi aprobat de regele Carol al II-lea. În anii comunismului, când a fost naţionalizată, clădirea a suferit o degradare fizică. După retrocedare, Episcopia Maramureşului şi Sătmarului a început, din 2016, studiile de specialitate în vederea realizării unui proiect de reabilitare cu fonduri europene, cu destinaţia Centrul Cultural-Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul”, aceasta fiind o clădire trecută în lista monumentelor istorice.

Sfânta Liturghie a fost săvârşită de ierarhi în Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din apropierea centrului cultural, al cărei paroh este directorul centrului, pr. Dan Ioan Sidău. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corala „Arhanghelii” a episcopiei, dirijată de pr. Petrică Covaciu. În cuvântul de învăţătură, PS Părinte Timotei Sătmăreanul s-a referit la învăţăturile duhovniceşti din Duminica Vindecării slugii sutaşului.

La Centrul cultural-pastoral a urmat festivitatea de inaugurare, prilej cu care au fost rostite rugăciunile arhiereşti de binecuvântare. Cei prezenţi au avut posiblitatea de a vizita edificiul, cu cele opt expoziţii de artă şi celelalte spaţii, printre care sala de conferinţe, sala multifuncţională „Episcop Dr. Vasile Stan”, fostă capelă a palatului, în care a fost susţinut primul concert după reabilitare, de către Corala „Arhanghelii”.

PS Părinte Episcop Iustin, iniţiatorul proiectului, a arătat că Episcopia Maramureşului şi Sătmarului a promovat proiectul în valoare de peste 4,5 milioane de euro pentru refacerea clădirii: „Va fi aici amenajată o întreagă structură culturală, care va conţine săli cu expoziţii de icoane, iconografia noastră sacră din Maramureş, carte veche şi foarte veche, vor fi săli de expoziţii, (...) pictură pe icoane, vor fi expoziţii de fotografie, vor fi reuniuni culturale, pentru că una din săli se numeşte Sala «Episcop Dr. Vasile Stan», sala festivă, care corespunde, din toate punctele de vedere, ca să fie organizate seminarii şi seri culturale naţionale şi internaţionale”.

La final, cei implicaţi în realizarea proiectului au primit distincţii: ing. Mircea Leţiu, antreprenor general, Gabriel Solomon, pictor bisericesc, restauratorul Mihai Covaci, econ. Violeta Augustin, ing. Mirel Leţiu, constructor, ofiţerul de proiect Florin Feher, primarul Vasile Moldovan, consultanţii Maria Turtureanu, Rodica Lazariciu, diriginţii de şantier ing. Ioan Costin, ing. Mircea Drăgan, ing. Sanda Cirţiu, arhitecţii Guttmann Szobolcs şi Kulcsar Andracz şi alţii.