Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Întâlnirea dintre sfinţi
Anul acesta, pelerinii care îşi îndreaptă paşii către Capitală cu prilejul sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou se vor închina moaştelor Ocrotitorului Bucureştilor care vor fi depuse pe baldachinul de pe Colina Patriarhiei, alături de icoana cu un fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci şi de racla cu moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu. Este pentru a doua oară, în 2014 - Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română -, când Sfântul Domnitor Martir este depus spre închinare în locul unde şi-a început domnia.
După 360 de ani, Sfântul Constantin Brâncoveanu se întoarce „acasă“. Procesiunea „Calea Sfinţilor“ poartă pe „noul Constantin“, pentru a doua oară în acest an, prin locurile în care a copilărit şi a fost uns voievod, alături de icoana patronului său spiritual - Sfântul Împărat Constantin cel Mare - ce are încastrat un fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci, şi de racla cu moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor. Locul întâlnirii sfinţilor este Crucea brâncovenească din piatră de la baza Colinei Patriarhiei, replică a monumentului ridicat în 1713 de fiul cel mare al lui Brâncoveanu, Constantin, întru memoria bunicului său, Papa Brâncoveanu, ucis în 1655 în timpul răscoalei seimenilor. Locul amplasării Crucii brâncoveneşti este în vecinătatea curţilor lui Matei-Papa Brâncoveanu, unde Domnitorul Martir a copilărit. Procesiunea urcă spre clopotniţa de pe esplanada Catedralei Patriarhale, ctitorie din anul 1698 a lui Constantin Brâncoveanu, cu scopul de a deschide un nou acces către Mitropolie, din partea de est, dinspre casa moştenită de la tatăl său. Sfintele relicve vor fi depuse pe baldachinul amenajat în imediata vecinătate a Catedralei Patriarhale, locaş în care, în octombrie 1688, acum 326 de ani, tânărul mare logofăt Constantin Brâncoveanu a fost uns domnitor al Ţării Româneşti.
Evenimente istorice petrecute în primăvara acestui an
În luna mai a acestui an, în urma unor cercetări arheologice efectuate în Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti, moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu au fost scoase din mormântul voievodal şi aşezate, după rânduiala ortodoxă, în raclă nouă. La 21 mai, în ziua prăznuirii Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, sfintele odoare au fost purtate într-o procesiune istorică de la Catedrala Patriarhală până la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou, singura ctitorie brâncovenească rămasă în Capitală. Evenimentul a urmat traseul procesiunii de reînhumare a osemintelor Domnitorului Martir din urmă cu optzeci de ani. Părintele Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe“-Nou, a rememorat evenimentele din primăvara acestui an: „Sub înalta oblăduire şi binecuvântare a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în luna mai 2014, după vreme de aproape trei veacuri, moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu au fost scoase, după cuviinţă, din mormântul aflat în ctitoria sa şi aşezate, după frumoasa noastră rânduială ortodoxă, în racla atât de frumos confecţionată la Atelierele Patriarhiei Române. După acest eveniment istoric, petrecut între 12 şi 16 mai în biserica noastră voievodală, Preafericirea Sa a rânduit să rememorăm cu toţii o zi istorică din 21 mai 1934, atunci când osemintele martiriceşti ale Domnitorului Constantin Brâncoveanu au fost purtate în acea cunoscută procesiune de la Patriarhie la «Sfântul Gheorghe»-Nou. Astfel, în 21 mai 2014, numeroşi ierarhi, sute de preoţi şi peste 15.000 de credincioşi au însoţit racla cu sfintele moaşte de la Catedrala Patriarhală până la biserica noastră, într-o procesiune istorică. Prin aceasta s-a arătat evlavia deosebită pe care clerul şi credincioşii, poporul dreptmăritor o are pentru marele mucenic al lui Hristos, Constantin Vodă Brâncoveanu“.
Pelerinaj în provinciile istorice ale României
După acest eveniment, moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu au fost duse în pelerinaj în mai multe eparhii din Muntenia, Ardeal, Oltenia şi Moldova. Credincioşi din toată ţara întorc acum „vizita“ Domnitorului Martir, care, prin sfintele sale moaşte, a binecuvântat poporul din provinciile istorice ale României. „Astăzi, cu prilejul manifestărilor organizate de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, pe Colina Bucuriei, Sfântul Constantin Brâncoveanu se întoarce, prin sfintele sale moaşte, în locul unde, în urmă cu 326 de ani, a primit sceptrul domniei Ţării Româneşti, pe care mai bine de un sfert de veac a condus-o cu multă înţelepciune, trecând de la cuvânt la faptă ca un bun gospodar şi un bun mărturisitor al Mântuitorului nostru Iisus Hristos. A păstrat ţara în pace în toată această perioadă, prin înţelepciunea diplomatică pe care a manifestat-o în activitatea sa şi prin dragostea manifestată în multele danii făcute în ţara şi în întreg spaţiul ortodox. Este un model pentru fiecare creştin din ţara noastră“, ne-a declarat părintele Emil Nedelea Cărămizaru.
Parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe“-Nou anunţă că marţi, 28 octombrie, după închinarea ultimilor pelerini, moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu se vor întoarce în ctitoria sa voievodală de la kilometrul 0 al României, unde vor fi depuse spre venerare într-un nou baldachin: „Cu înalta binecuvântare a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel a fost alcătuit un baldachin din lemn de tei frumos sculptat în stil brâncovenesc şi aurit cu bolus, o capodoperă artistică. A fost aşezat în pronaos, pentru a adăposti, veacuri de acum înainte, racla cu moaştele Sfântului Mare Voievod şi Martir Constantin Brâncoveanu“.