Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Interpretări viclene şi veninoase la adresa Bisericii

Interpretări viclene şi veninoase la adresa Bisericii

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Ziarul Lumina - 19 Oct, 2010

În legătură cu articolul intitulat "Afaceri şi politică în numele Domnului" apărut sub semnătura domnului Alex Nedea în cotidianul "Adevărul" din 18 octombrie 2010, Patriarhia Română face următoarele precizări:

Cea mai recentă minciună apărută în cotidianul "Adevărul" se regăseşte sub titlul "Banii dau pe-afară la Patriarhie", dovadă a lipsei de profesionalism a autorului articolului, care, deşi a primit răspunsuri la întrebările adresate Biroului de presă al Patriarhiei Române, totuşi le-a ignorat sau publicat trunchiat şi selectiv pentru a crea falsa impresie a respectării deontologiei profesionale.

Subtitlul "Banii dau pe-afară la Patriarhie" şi numeroase afirmaţii ale jurnalistului sunt incorecte şi iresponsabile într-o perioadă în care Patriarhia Română face, de la o zi la alta, eforturi deosebite pentru a plăti salariile angajaţilor săi şi ale personalului televiziunii TRINITAS, radioului TRINITAS şi cotidianului ZIARUL LUMINA, ale căror emisiuni şi articole de presă sunt atât de necesare românilor ortodocşi din ţară şi străinătate.

Reamintim faptul că numai o treime din angajaţii Patriarhiei Române primesc contribuţie la salariu de la bugetul de stat, iar salariile pentru celelalte două treimi sunt asigurate integral din fonduri proprii ale Patriarhiei Române. Mai mult decât aceasta, sprijinul Statului pentru salariaţii Patriarhiei este de 452.962 lei lunar, iar impozitul pe salarii plătit de Patriarhie către Stat este de 981.835 lei lunar, deci mai mult decât dublu! Ca atare, nu câştigă Biserica Ortodoxă Română, ci Statul român. Mai precizăm că, în această perioadă de criză economică, Patriarhia Română reuşeşte cu greu să-şi plătească utilităţile (gaze, apă, electricitate, căldură etc.) şi să sprijine unele comunităţi ortodoxe româneşti din afara graniţelor ţării care au nevoie urgentă de biserici (Noua Zeelandă, spre exemplu), sedii administrative (cele mai recente, la Timoc - Serbia, Stockholm, Roma şi Bruxelles) sau să sprijine activităţile administrativ-misionare ale acestora.

De fapt, la nivelul întregii ţări, sprijinul Statului pentru salariile angajaţilor cultelor în bugetul de stat pe anul 2010 este doar de 0,4% din PIB, în timp ce pentru sănătate este de 4% din PIB, iar pentru educaţie de aproape 6% din PIB.

Biserica îi ajută pe oameni atunci când sunt în dificultate

Scopul tendenţios al articolului din cotidianul "Adevărul" reiese şi din faptul că autorul nu corelează veniturile cu cheltuielile reale şi cu datoriile neachitate pentru a crea falsa impresie că Biserica are un excedent financiar pe care nu poate să-l cheltuiască. Pentru informarea corectă a opiniei publice, menţionăm faptul că, de exemplu, banii rămaşi necheltuiţi de Arhiepiscopia Bucureştilor au ca destinaţie precisă susţinerea construirii viitoarei Catedrale patriarhale, care, deşi aparţine Patriarhiei Române, totuşi principalii ei beneficiari cu ocazia slujbelor zilnice sau a unor evenimente deosebite sunt credincioşii din capitala ţării, apoi cei din provinciile româneşti şi românii din străinătate.

Pe de altă parte, menţionăm faptul că banii necheltuiţi de unităţile de cult nu intră în buzunarele cuiva, ci sunt folosiţi în situaţii de urgenţă, de exemplu, în urma unor calamităţi naturale, pentru că Biserica trebuie să îi ajute imediat pe oameni atunci când sunt în dificultate.

Sprijinul de la bugetul de stat al activităţilor Cultelor religioase este prevăzut de Legea cultelor (nr. 489/2006), având în vedere faptul că acestea sunt furnizoare de servicii sociale şi parteneri sociali ai Statului. Ca exemplu de parteneriat, menţionăm faptul că există numeroase instituţii patronate de Biserică, care pune la dispoziţie propriile clădiri pentru diferite activităţi sociale, educaţionale sau medicale, iar Statul contribuie cu plata utilităţilor sau a unei părţi din salariile personalului. În acest sens, autorităţile de control ale Statului au constatat faptul că, în instituţiile patronate de Biserică, fondurile sunt mai corect administrate, iar serviciile sunt mai eficiente şi la costuri mai scăzute (de exemplu, grădiniţele, cabinetele medicale, cabinetele de consultanţă, căminele pentru bătrâni).

Mai reamintim faptul că bugetul de Stat pe anul 2010 prevede doar sprijin la salariile personalului deservent al Cultelor religioase, fără fonduri suplimentare pentru activităţile social-educaţionale ale acestora. Sumele alocate de actualul Guvern, în afara sprijinului salarial, sunt aproape în exclusivitate oferite pentru continuarea unor lucrări de construire a unor lăcaşuri de cult sau pentru finalizarea unor lucrări de pictură deja începute, pictură aflată în pericol de deteriorare.

Deoarece actualul Guvern nu a prevăzut în bugetul de Stat pe 2010 fonduri pentru activităţile social-filantropice şi educaţionale ale Cultelor, Biserica este nevoită să caute noi surse de venit pentru ca aşezămintele sale filantropice să-şi continue activitatea şi să nu întrerupă ajutorul acordat celor aflaţi în dificultate. De aceea, în această perioadă de criză, Biserica Ortodoxă Română trebuie să-şi multiplice sursele de venit pentru a ajuta populaţia săracă, aşa cum prevede Programul social şi pastoral în vremuri de criză economică, propus de Patriarhia Română şi aprobat de Sfântul Sinod în şedinţa de lucru din 6-7 iulie 2010, aflat în curs de derulare.

Este normal ca în fiecare localitate din ţară să existe o biserică, chiar dacă nu există şcoală sau cabinet medical, deoarece beneficiarii unui lăcaş de cult sunt categorii sociale de toate vârstele, iar nu doar copii şi bolnavi. Este deci tendenţioasă şi vicleană comparaţia între numărul de şcoli, cabinete medicale şi biserici din România, devenită un stereotip pentru unii. Aceasta cu atât mai mult cu cât şi în ţara noastră au apărut multe şcoli şi unităţi medicale particulare, în timp ce bisericile sunt unităţi eclesiale ale comunităţilor de credincioşi, care contribuie cel mai mult la zidirea, întreţinerea şi funcţionarea lor. Comparaţia de mai sus este folosită de cei deranjaţi de activitatea Bisericii în societate cu scopul manipulării opiniei publice şi subminării credibilităţii ei. În plus, constatăm încercări sistematice, în special prin mass-media, de descurajare a Statului în recunoaşterea şi sprijinirea prezenţei şi activităţii benefice a Bisericii în favoarea poporului român.

În acest context, ne miră faptul că Ministerul Finanţelor Publice, în evidenţele contabile postate pe site-ul oficial, nu face nici o distincţie între societăţile economice productive şi unităţile de cult care din punct de vedere financiar-contabil sunt non-profit, utilizând acelaşi program computerizat de evidenţă contabilă. Este incorect ca unităţilor de cult să le fie înregistrate debitele la categoria profit, termen economic şi financiar impropriu pentru acestea, care au doar buget de venituri şi cheltuieli. La sfârşitul fiecărui an contabil, sumele necheltuite de unităţile de cult nu sunt distribuite sub formă de dividende, ci transferate în bugetul pe anul următor pentru continuarea activităţilor sau folosite în situaţii de urgenţă. În viitor, fidele principiului transparenţei, Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor vor da publicităţii anual datele privind veniturile, cheltuielile şi debitele pe anul anterior, cu explicaţiile corecte ce se impun, ţinând seama de specificul activităţilor bisericeşti care nu pot fi evidenţiate adecvat de programele-standard ale Ministerului Finanţelor Publice.

Ignoranţa sau tendinţa premeditată de a submina sprijinul pe care Statul îl acordă cultelor în România se remarcă şi prin referirile la situaţia din Franţa. Dacă domnul Alex Nedea s-ar fi documentat cu adevărat, ar fi aflat de exemplu că, în provinciile franceze Alsacia şi Lorena, salariile clerului catolic şi protestant, precum şi ale personalului deservent al cultului mozaic, sunt integral plătite de la bugetul de stat.

Mai mult, ceea ce ignoră jurnalistul cotidianului "Adevărul" este faptul că la toate catedralele şi bisericile monument istoric confiscate de Stat în urma revoluţiei franceze (1789), cheltuielile legate de consolidarea, restaurarea şi întreţinerea acestora sunt asigurate de la bugetul public. Sumele cheltuite anual de Statul francez pentru întreţinerea acestora sunt mult mai mari decât o eventuală contribuţie la salariile clerului din Franţa. Aşa se explică de ce Biserica Romano-Catolică din Franţa refuză preluarea întreţinerii marilor catedrale şi biserici monument istoric, inestimabile ca valoare religioasă şi culturală, deoarece nu ar avea fondurile necesare pentru asigurarea costurilor.

Statul asigură doar o parte din salariile personalului deservent al cultelor

În România, Statul asigură doar o parte din salariile personalului deservent al Cultelor, dar întreţinerea, consolidarea şi restaurarea lăcaşurilor de cult şi a celorlalte clădiri bisericeşti revin în responsabilitatea Cultelor religioase.

Prin toate aceste atacuri şi dezinformări, probabil comandate, se încearcă inducerea unei atitudini ostile faţă de Biserică, instituţia care se bucură constant de cea mai mare credibilitate din partea atât a românilor din ţară, cât şi a celor 10 milioane de români din afara graniţelor ei.

* Intertitlurile aparţin redacţiei