La 25 noiembrie 2018, în anticiparea Centenarului Marii Uniri, un sobor impresionant de ierarhi, condus de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului-Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, consacra „singurul edificiu reprezentativ al Centenarului României reîntregite”. La șase ani de la acest moment istoric, în urma eforturilor susținute ale echipelor de muncitori, Catedrala Mântuirii Neamului se înfățișează în peisajul urban agitat al Capitalei ca o oază luminoasă de liniște, în care orice om poate să se oprească, să se regăsească pe sine în legătură tainică cu Dumnezeu, dătătorul a tot binele.
Întrunirea Sinodului Mitropoliei Munteniei și Dobrogei la Reședința Patriarhală
În ajunul hramului istoric al Catedralei Patriarhale, 20 mai, ierarhii din Mitropolia Munteniei și Dobrogei s-au reunit în Sala Sinodală a Reședinței Patriarhale, în ședință de lucru, sub președinția Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Ordinea de zi a cuprins prezentarea textului slujbei Cuviosului Părinte Nectarie Protopsaltul pentru aprobare și transmiterea către Patriarhia Ecumenică, în vederea canonizării sale, precum și aspecte de ordin administrativ.
După rostirea rugăciunii și a apelului nominal, constatându-se îndeplinirea condițiilor statutare privind desfășurarea ședinței, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a declarat deschise lucrările Sinodului mitropolitan. Cu acest prilej, Preafericirea Sa a prezentat ordinea de zi, vorbind despre propunerea Bisericii Ortodoxe Române către Patriarhia Ecumenică de canonizare a Cuviosului Părinte Nectarie Protopsaltul, numit și „Vlahul”, viețuitor în Muntele Athos, care s-a distins printr-o aleasă viață ascetică.
„Această ședință se desfășoară ca de obicei în preajma hramului istoric al Catedralei Patriarhale, sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena. Am ales pentru această ședință a Sfântului Sinod al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei cele mai urgente lucrări. În primul rând este nevoie să aprobăm textele liturgice ce vor însoți propunerea de canonizare a Cuviosului Părinte Nectarie Protopsaltul către Patriarhia Ecumenică. Acest Nectarie Protopsaltul sau Nectarie Vlahul a fost unul dintre cei mai mari isihaști români care au viețuit la Sfântul Munte Athos. Am îndrăznit să propunem aceasta pentru că este îndeobște cunoscut și apreciat nu doar de românii din Athos, ci și de alți viețuitori din alte etnii. De asemenea, am observat receptivitate din partea Patriarhiei Ecumenice, care a recunoscut calitatea sa de mare cântăreț, Cuviosul Nectarie fiind numit și «privighetoarea Sfântului Munte Athos». (...) Vom finaliza textele în limba română atât pentru Cuviosul Nectarie Protopsaltul, cât și pentru Cuviosul Nifon, întemeietorul Schitului Prodromu, iar un ucenic elen al părintelui Dionisie Ignat, care cunoaște foarte bine modul de alcătuire a textelor liturgice, ei având alt stil decât noi în ceea ce privește topica și forma, împreună cu un ucenic român le vor adapta la forma obișnuită pentru greci. După aprobarea canonizării vom putea folosi textele românești obișnuite. Dacă se citește cu atenție sinaxarul acestui cuvios, constatăm că este unul dintre cei mai mari isihaști români athoniți. Nu a fost doar un mare cântăreț, ci și un isihast rar întâlnit. Este mare bucurie în Sfântul Munte pentru că românii sunt puși în evidență și am găsit mulți viețuitori greci care au vorbit despre acești părinți români. Din acest motiv la televiziunea TRINITAS se difuzează emisiunea «Mărturii athonite»”, a spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
În continuare, Preafericirea Sa a prezentat și celelalte puncte de pe ordinea de zi, cuprinzând aspecte de ordin administrativ, aceste puncte fiind apoi supuse dezbaterilor.
Mitropolia Munteniei și Dobrogei are în componență 10 eparhii: Arhiepiscopia Bucureștilor, Arhiepiscopia Tomisului, Arhiepiscopia Târgoviștei, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, Arhiepiscopia Dunării de Jos, Episcopia Sloboziei și Călărașilor, Episcopia Alexandriei și Teleormanului, Episcopia Giurgiului și Episcopia Tulcii. La acest sinod au participat și ierarhii Episcopiei Daciei Felix și Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.