Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri „Istorie și artă în România. Perspective spirituale”

„Istorie și artă în România. Perspective spirituale”

Galerie foto (54) Galerie foto (54) Știri
Un articol de: Andrei Butu - 06 Sep, 2021

În Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei s-a desfășurat luni, 6 septembrie 2021, conferința „Istorie și artă în România. Perspective spirituale”. Evenimentul a fost organizat de Comisia Națională a României pentru UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură), în parteneriat cu Patriarhia Română și Centrul cultural „Mihai Eminescu” din București, și face parte din seria de manifestări dedicate împlinirii celor 65 de ani de la aderarea României la UNESCO. La întâlnire a fost prezent Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a rostit cuvântul intitulat „Istorie și artă: valori românești în patrimoniul universal al umanității” și a oferit distincții.

Evenimentul desfășurat la Palatul Patriarhiei, un proiect în cadrul programului „România și UNESCO, arc peste timp - 65 de ani de la aderare”, a reunit autorități centrale și locale, reprezentanți ai instituțiilor de cultură din țară și din străinătate, cu scopul de a readuce în atenția publicului conceptul de libertate religioasă, pentru a evidenția impor­tanța dialogului și a toleranței în so­cietate, precum și pentru a evi­den­ția că alături de siturile naturale și istorice înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO se află și monumentele și siturile Bisericii Ortodoxe Române, adevărate mărturii ale creativității și spiritualității românești.

„Cu credință vom reuși să facem totul”

Conferința a fost deschisă de Madlen Șerban, secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, care a prezentat scopul și contextul evenimentului: „Acest eveniment dorește să atragă atenția asupra acelor valori care ne-au invitat de a fi membri ai acestei remarcabile organizații UNESCO, pentru a aduce o contribuție activă prin a semnala cine suntem, prin a arăta tradiție și identitate, prin a aduce în dialogul lumilor civilizate ceea ce înseamnă educație, știință și cultură. Despre toate acestea vom vorbi mereu, dar astăzi vorbim despre ceea ce UNESCO scrie în con­sti­tuția sa, să plămădim pacea în mințile femeilor și ale bărbaților. (…) În an aniversar, 65 de ani de la aderarea României în UNESCO și 65 de ani de la crearea Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, dorim să investim timpul, încrederea și energia dumneavoastră în a construi prin această libertate, care este religia. Cu credință vom reuși să facem totul”.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul intitulat „Istorie și artă: valori românești în patrimoniul universal al umanității”.

„Valori ce clădesc societăți puternice care dăinuie”

O alocuțiune a fost rostită și de Sorin Cîmpeanu, ministrul educației și președintele CNR UNESCO, care a vorbit despre educație, religie, civism și morală. „Constituția României, în articolul 29, dedicat libertății conștiinței, stabilește că libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie, ori să adere la o credință religioasă contrar convingerilor sale. Mai precizează că libertatea conști­inței este garantată, ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranță și de respect reciproc. (…) Com­pe­ten­țele socio-emoționale, inteligența socială și cea emoțională între inteligențele multiple nu sunt secundare și nu sunt opționale. Edu­cația nu se limitează la a deveni un bun specialist. Cetățenia, civismul, moralitatea individuală și socială se învață. Cred cu tărie că prin valori creștine, dar și prin cele promovate de alte culte, religia are un rol semnificativ în această devenire. (…) Corpul și mintea, dar și sufletul cu a sa mulțumire și îndemn de a face, educația și religia, dreptul la edu­ca­ție și libertatea religioasă sunt valori ce clădesc societăți puternice care dăinuie unor provocări trecătoare”, a spus ministrul educației.

Atașament față de principii, cauze și valori

Cei prezenți au vizionat apoi mesajul video transmis de Simona-Mirela Miculescu, ambasador extraordinar și plenipotențiar, delegat permanent al României pe lângă UNESCO: „UNESCO este mai bine plasată decât orice altă organizație pentru a ilustra faptul că, la nivel global, încă este posibilă ideea de toleranță și de respect al diversității. De aceea, în acest an în care România împlinește 65 de ani de apar­te­nență la UNESCO, mă bucur să reconfirm atașamentul nostru față de toate aceste principii, cauze și valori. Pentru a-l menține viu și peren, cred profund că este vitală educarea tinerelor generații și nu numai în acest spirit. Prin reunirea eforturilor Bisericii Ortodoxe Române, ale cultelor din România, cu ale auto­ri­tă­ților și ale tuturor actorilor din spațiul public, alături de CNR UNESCO, sunt absolut convinsă că putem să reușim să le deschidem nu numai sufletele, dar și mințile”.

„Sub aripa ocrotitoare a Bisericii”

Vasile Dâncu, membru al Comisiei comune permanente a Senatului și Camerei Deputaților pentru relații cu UNESCO, a subliniat că pe lista patrimoniului UNESCO sunt înscrise monumente și situri ale Bisericii Ortodoxe Române, precum și elemente de ordin imaterial dezvoltate și conservate sub aripa protectoare a Bisericii. „Nu cred că este întâmplător nici faptul că majoritatea obiectivelor românești incluse în lista patrimoniului mondial UNESCO sunt lăcașuri de cult, că valoarea universală excepțională românească recunoscută de UNESCO înseamnă bisericile din nordul Moldovei, biserici de lemn din Maramureș, Mănăstirea Horezu, precum și multe alte elemente de cult creștin. Ce altceva poate vorbi mai bine despre noi, despre modalitățile noastre de exprimare artistică, indiferent în ce parte a ­arcului carpatic ne-am afla, decât arhitectura ștefaniană, picturile exterioare în frescă de la Voroneț, Sucevița sau Arbore, adevărate puncte de reper în arta bizantină, soluții arhitecturale care surprind și astăzi, de la Bârsana la Poienile Izei sau capodopera de artă brâncovenească de la Horezu. La acestea putem adăuga și elementele de ordin imaterial care și-au găsit exprimare în jurul Bisericii, pe care Biserica noastră le-a sprijinit și le-a creat: colindatul de ceată bărbătească, arta țeserii covoarelor de perete sau a cămășii cu altiță, cântecul, doina, pri­ceasna din Transilvania sau ceramica de Horezu. Arta tra­dițională românească, dar și bună parte din manifestările artistice contemporane s-au produs sub aripa ocrotitoare a Bisericii, care în cele mai multe locuri din țară a fost un element de conservare a tradiției și de suport pentru exprimarea pre­ocupărilor și valorilor românești”, a reliefat Vasile Dâncu.

„Patrimoniul eclesial aparține întregii societăți”

De asemenea, Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte, a rostit un cuvânt în care a explicat că această conferință are în centru protejarea și promovarea drepturilor și liber­tă­ților omului la temelia cărora stă libertatea religioasă, drept fundamental în orice democrație: „România are șansa ca în ultimii 30 de ani să nu fi neglijat dimensiunea religioasă a societății, promovând politici publice echilibrate și democratice în domeniul vieții religioase. Modelul românesc de relație Stat - Culte este parte integrantă din familia europeană a modelelor relațiilor dintre stat și cultele religioase, fiind centrat pe sprijinirea exercitării libertății religioase de către cetățeni, neutralitatea statului în privința credin­țe­lor religioase, autonomia cultelor față de stat și promovarea unui parteneriat echilibrat și predictibil între Stat și Culte. (…) Instituția pe care am onoarea să o reprezint susține activ restaurarea lăcașurilor de cult monumente istorice aparținând comunităților religioase, având convingerea că fiecare lăcaș de cult redat cultului reprezintă un omagiu față de generațiile trecute, dar și o spe­ranță pentru viitor. Restaurarea și punerea în valoare a cultelor religioase implică o profundă înțelegere a faptului că patrimoniul eclesial apar­ține nu doar unei singure comu­nități religioase, ci întregii societăți”.

„Bijuterii care ne îmbogățesc viața”

Un mesaj a fost transmis și de Cristian Chesaru, președintele Aso­ciației Studenților Creștin-Ortodocși Români (ASCOR). „Aso­ciația pe care o reprezint reușește să copieze identitatea neamului românesc, și anume această capacitate de sinteză a mai multor valori. Avem ocazia să vedem atât în firea noastră de români, dar mai ales cu prilejul colaborării cu instituția UNESCO de câteva decenii, cum aceste valori ne reprezintă, atât din punctul de vedere al identității noastre de creștini, dar și din cel al identității noastre de oameni religioși, care provin din alte culte, pentru că vorbim despre patrimoniu, despre esența acestor bijuterii care ne îmbogă­țesc viața”.

„O parte din zestrea pe care România o are”

La final, Nicoleta Paninopol, manager al Centrului cultural „Mihai Eminescu” din București, a introdus expoziția de picturi care cuprinde portrete ale unor personaje istorice, lăcașuri de cult și situri UNESCO tematice din România. „Astăzi avem încă o dată prilejul să constatăm că, prin evocarea trecutului, fie că vorbim de personalități istorice, de instituții sau de elemente ale spi­ri­tualității naționale, avem șansa să realizăm și să transmitem ge­ne­ra­țiilor viitoare moștenirea primită, îmbogățită cu experiență, cu muncă și cu amprenta sufletului nostru. Pentru noi, Centrul cultural «Mihai Eminescu», cel mai vechi centru cultural din țară, este o onoare să aducem o mică parte din frumusețea și din puterea spiritului național către dumneavoastră. Prin expoziția de pictură pe care aveți ocazia să o vizionați am încercat să aducem în fața dumneavoastră o parte din zestrea pe care România o are: per­so­na­lități remarcabile ale istoriei na­ți­onale și o parte a patrimoniului național UNESCO”, a explicat Nico­leta Paninopol.

Ordine și diplome bisericești

La finalul conferinței, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit Ordinul „Crucea Maria Brâncoveanu” Madlenei Șerban, secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO; Iuliei Jugănaru, director economic al CNR UNESCO; Nicoletei Paninopol, manager al Centrului cultural „Mihai Eminescu” din București. Totodată, Preafericirea Sa a oferit Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus” lui Victor Frimu, Matei Iurie, Dimitri Murahovschi și lui Radu Negru. Diploma omagială 2021 - „Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României” cu medalie a fost oferită următorilor: Petru Asimionese; Mihai Sorin Bârgăoan; Vitalie Butescu; Gheorghe Coman; Dumitru Macovei; Mugur Florin Popa.

A urmat un moment artistic oferit de Gabriel Croitoru și Croitoru String Virtuosi Orchestra, iar apoi participanții au vizitat expoziția de picturi.

 

Citeşte mai multe despre:   patrimoniul UNESCO  -   Patriarhul Daniel  -   Palatul Patriarhiei  -   conferinta