Hirotonii la Catedrala Arhiepiscopală din Roman

În Duminica a 25-a după Rusalii, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, a săvârșit Sfânta Liturghie în Catedrala Arhiepiscopală „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Roman, informează Biroul de presă al eparhiei. Cu acest prilej, doi teologi au primit Sfânta Taină a Hirotoniei.

În această zi de lăsatul secului, în care creștinii obișnuiesc să se pregătească pentru intrarea în Postul Crăciunului prin participarea la rugăciunea comună în cadrul Sfintei Liturghii, doi teologi au primit, prin punerea mâinilor ierarhului, harul preoției, pășind în viața misionară a Bisericii, în două dintre parohiile Eparhiei Romanului și Bacăului. Teologul Ion Andrei Olaru a fost hirotonit diacon pentru comunitatea credincioșilor din satul Cucuieți, comuna Solonț, Protopopiatul Moi­nești, iar diaconul Gheorghe Hazu a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Farcașa, Protopopiatul Bacău.

La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a adresat celor prezenți un cuvânt de învățătură în care a precizat înțelesurile duhovnicești ale celor doi termeni întâlniți în pericopa evanghelică din această duminică (Luca 10, 25-37), arătând că termenul aproapele este o categorie axiologică, ce nu trebuie evaluată în sens spațial sau familial, ci moral-teologic, iar Samarineanul milostiv nu este doar un reprezentant al unei etnii sau provincii, ci este Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat: „Evanghelia de astăzi conține poate cea mai frumoasă parabolă rostită de Domnul Iisus Hristos. Aici, El arată bunătatea samarineanului care se gândește să îl ducă pe acel evreu rănit într-o casă de oaspeți, adică într-un spital, și să aibă grijă de dânsul. Iisus nu a vrut să condamne antagonismul religios și etnic care exista atunci între samarineni și evrei. Scopul Său a fost să propage adevărul general valabil că aproapele nu este doar cel de un sânge cu mine, sau cel ce trăiește în același loc cu mine, muncește cu mine în același loc sau are o credință apropiată de a mea, ci aproapele este în fiecare clipă cel pe care Dumnezeu mi-l scoate în cale, chiar dacă el este un dușman pentru mine, un străin sau nu l-am văzut niciodată. Depinde, deci, de mine dacă un astfel de om este sau nu aproapele meu. Pe de altă parte, Samarineanul milostiv este Însuși Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Cel care toarnă vin și ulei pe rănile umanității făcându-Se pe Sine aproapele fiecărui om care poartă chipul lui Dumnezeu sau are conștiința că are icoana hristică în sufletul său și pe aceasta trebuie să o curățe pentru întâlnirea cu prototipul”.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corul „Paraschevi” al Catedralei Arhiepiscopale.