Cu prilejul prăznuirii Duminicii Tuturor Sfinţilor, ctitoria Sfântului mitropolit Antim Ivireanul îşi serbează hramul. Sfânta Liturghie arhierească va fi oficiată de către Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal.
Mănăstirea a fost ridicată între anii 1713 şi 1715, pe locul unde era o veche biserică de lemn cu hramul "Sfântul Nicolae". Însuşi Sfântul Antim a sculptat uşa masivă de lemn de stejar de la intrarea în biserică, care depăşeşte în frumuseţe toate realizările artistice de acelaşi gen din vremea sa.
Biserica este ridicată în formă treflată, ferestrele sunt mari, cu ancadramente sculptate în piatră, rozete mari şi bogate, pridvor deschis cu portal monumental, capitelurile şi piedestalurile coloanelor frumos ornamentate cu motive florale. Recunoaştem astfel stilul clasic brâncovenesc, cu o uşoară influenţă a barocului italian. Dimensiunile geometrice ale bisericii sunt 30 metri lungime şi 10 metri lăţime. Naosul cu două ferestre la fiecare absidă aminteşte de structura vechilor biserici sârbeşti. Pronaosul are o formă aproape pătrată. La restaurarea din 1863 s-au adăugat amvonul şi cafasul executate de către Carol Storck, la anul 1861, din lemn de stejar, acelaşi model sculptural cu stranele. Mănăstirea Antim se remarcă prin activitatea "Rugului Aprins", o mişcare de întărire duhovnicească, al cărui duh a pătruns inimile multor personalităţi ale culturii noastre româneşti. De asemenea, aici a fost stareţ părintele arhimandrit Sofian Boghiu, mare duhovnic, care a înfiinţat o şcoală de pictură, părintele având darul picturii. Nu în ultimul rând, în biserica mănăstirii se află părticele de moaşte ale Sfinţilor 40 de Mucenici, Muceniţa Paraschevi, Sfinţii Neofit şi Acachie.
.jpg)
