Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Mănăstirea „Antim“ din Bucureşti îşi serbează hramul

Mănăstirea „Antim“ din Bucureşti îşi serbează hramul

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Ioan Bușagă - 29 Mai, 2010

Cu prilejul prăznuirii Duminicii Tuturor Sfinţilor, ctitoria Sfântului mitropolit Antim Ivireanul îşi serbează hramul. Sfânta Liturghie arhierească va fi oficiată de către Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal.

Mănăstirea a fost ridicată între anii 1713 şi 1715, pe locul unde era o veche biserică de lemn cu hramul "Sfântul Nicolae". Însuşi Sfântul Antim a sculptat uşa masivă de lemn de stejar de la intrarea în biserică, care depăşeşte în frumuseţe toate realizările artistice de acelaşi gen din vremea sa.

Biserica este ridicată în formă treflată, ferestrele sunt mari, cu ancadramente sculptate în piatră, rozete mari şi bogate, pridvor deschis cu portal monumental, capitelurile şi piedestalurile coloanelor frumos ornamentate cu motive florale. Recunoaştem astfel stilul clasic brâncovenesc, cu o uşoară influenţă a barocului italian. Dimensiunile geometrice ale bisericii sunt 30 metri lungime şi 10 metri lăţime. Naosul cu două ferestre la fiecare absidă aminteşte de structura vechilor biserici sârbeşti. Pronaosul are o formă aproape pătrată. La restaurarea din 1863 s-au adăugat amvonul şi cafasul executate de către Carol Storck, la anul 1861, din lemn de stejar, acelaşi model sculptural cu stranele. Mănăstirea Antim se remarcă prin activitatea "Rugului Aprins", o mişcare de întărire duhovnicească, al cărui duh a pătruns inimile multor personalităţi ale culturii noastre româneşti. De asemenea, aici a fost stareţ părintele arhimandrit Sofian Boghiu, mare duhovnic, care a înfiinţat o şcoală de pictură, părintele având darul picturii. Nu în ultimul rând, în biserica mănăstirii se află părticele de moaşte ale Sfinţilor 40 de Mucenici, Muceniţa Paraschevi, Sfinţii Neofit şi Acachie.