În cadrul manifestărilor solemne dedicate eroilor Revoluției Române din decembrie 1989, luni, 23 decembrie, la monumentul eroilor jandarmi de la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Otopeni a fost
Mănăstirea de pe Valea Coşuştei îşi serbează hramul
Astăzi, când Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Cuvios Pahomie cel Mare, mănăstirea mehedinţeană Coşuştea-Crivelnic îşi va serba hramul. Sfânta Liturghie va fi săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, pe un podium special amenajat lângă corpul de chilii aflat în construcţie. Alături de Preasfinţia Sa, la ceremonia euharistică va lua parte un sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile stranei vor fi date de Grupul psaltic „Sfântul Nicodim“ de la Catedrala Episcopală din Drobeta-Turnu Severin.
Pe 15 mai se împlinesc şi patru ani de când părintele stareţ Calinic Drăghici, exarhul mănăstirilor din Eparhia Severinului şi Strehaiei, a fost ridicat la rangul de protosinghel, prin Gramata episcopală cu nr. 17 din 15 mai 2011. Părintele Calinic Drăghici a fost numit stareţ pe 6 august 2009, având ascultarea de a organiza viaţa de obşte şi de a avea în grijă reconstrucţia sfântului locaş monahal. Vechea Mănăstire Coşuştea-Crivelnic şi-a început activitatea în timpul Sfântului Nicodim de la Tismana, care a stat o perioadă în zona Ilovăţului. Prima atestare documentară datează din anul 1493. A funcţionat până în secolul al XVIII-lea, când apare consemnată în Catagrafiile mănăstirilor oltene în rândul „capelelor“ cu denumirea de ,,Sfânta Mânăstire Crivelnicul“. În temeiul prevederilor statutare, Consiliul eparhial al Episcopiei Severinului şi Strehaiei, în şedinţa de lucru din data de 22 aprilie 2005, a dezbătut şi aprobat reînfiinţarea Mănăstirii Coşuştea-Crivelnic, iar Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Olteniei, în şedinţa din data de 5 iulie 2005, a aprobat reînfiinţarea acestei mănăstiri cu hramul „Cuviosul Pahomie cel Mare“ (15 mai), ca mănăstire de călugări în cadrul Protoieriei Baia de Aramă. Prin redeschiderea acestei vetre monahale în locurile pitoreşti pe unde a trecut Sfântul Nicodim de la Tismana se va construi un centru de spiritualitate şi de întărire a activităţii misionare. (Cătălin Cernătescu)