În seara zilei de marți, 24 februarie, la Catedrala Patriarhală din București au continuat rânduielile specifice începutului Postului Mare cu slujba Pavecerniței Mari. În cadrul ei, s‑a dat citire celei de‑a doua părți a Canonului de pocăință al Sfântului Ierarh Andrei Criteanul. Rânduiala a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai lăcașului de închinare.
Mănăstirea Vodiţa, în haină de praznic
Luni, 17 ianuarie, Mănăstirea Vodiţa îşi va serba ocrotitorul, pe Sfântul Cuvios Antonie cel Mare. Sute de credincioşi mehedinţeni sunt aşteptaţi să participe la slujba oficiată de Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei.
Mănăstirea este cea mai veche ctitorie voievodală, atestată documentar, din judeţul Mehedinţi, şi totodată primul aşezământ monahal din ţara noastră administrat autonom (salmovlastie) după regulile Bisericii Orientale, stabilite de Sfântul Vasile cel Mare. Aşezământul a fost întemeiat în secolul al XIV-lea, pe teritoriul comunei Vârciorova, în apropierea frontierei dintre Imperiul austro-ungar şi Ţara Românească, între anii 1370 şi 1372, de Sfântul Cuvios Nicodim de la Tismana. (C. Cernătescu)



.jpg)
