Marele poet a fost pomenit la mormântul său

La mormântul poetului Mihai Eminescu de la Cimitirul „Şerban Vodă“ (Bellu) din Bucureşti a fost săvârşită ieri o slujbă de pomenire de către Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de slujitori, preoţi şi diaconi. Cu această ocazie, a fost organizat şi un scurt moment comemorativ care a inclus cuvântări şi cântări interpretate de grupul coral de la Seminarul Teologic Ortodox „Nifon Mitropolitul“ din Capitală.

Din soborul de slujitori au făcut parte părintele arhimandrit Timotei Aioanei, Mare Eclesiarh al Catedralei patriarhale şi Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor, părintele consilier patriarhal Florin Şerbănescu de la Sectorul Cultură şi patrimoniu religios al Patriarhiei Române, părintele Constantin Pătuleanu, consilier patriarhal coordonator al Sectorului teologic-educaţional al Patriarhiei Române, părintele Nicolae Cristian Câdă, consilier eparhial în cadrul Sectorului cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor, şi slujitori de la Catedrala patriarhală sau din parohiile bucureştene.

La sfârşitul slujbei de pomenire, Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul a comemorat personalitatea lui Mihai Eminescu. „Eminescu a aşezat creştinismul pe prima treaptă în istoria evenimentelor care au schimbat lumea. În comparaţie cu celelalte învăţături religioase apărute, mai apropiate sau mai depărtate de venirea lui Hristos, credinţa creştină propune iubirea drept cea mai înaltă formă a existenţei umane. Mihai Eminescu spunea: «Sunt aproape 2.000 de ani de când Evanghelia a ridicat popoare din întuneric şi le-a constituit pe principiul iubirii aproapelui. Sunt două milenii de când biografia Fiului lui Dumnezeu este cartea după care se creşte omenirea. Măreţia Persoanei lui Hristos nu constă doar în sublimul învăţăturii predicate de El celorlalţi, ci în împlinirea cuvintelor rostite de Iisus în propria Sa viaţă». Eminescu a subliniat ideea că o doctrină, nişte principii abstracte nu vor fi niciodată de ajuns pentru a mişca popoarele“, a spus Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul. Un grup de elevi de la Seminarul Teologic Ortodox „Nifon Mitropolitul“ din Capitală a interpretat cântarea „Lumină lină“.

Pe parcursul zilei de ieri, la mormântul poetului au fost rostite cuvântări şi au fost recitate poezii de elevi de la şcolile din Bucureşti, de profesori şi de diferiţi oameni de cultură. „Au fost descoperite manuscrise ale unui Pateric miscelaneu cu însemnări şi autografe ale lui Eminescu, ceea ce arată că în perioada tinereţii a avut preocupări duhovniceşti, mai ales la îndemnul mătuşilor sale, care erau trăitoare în obştea Mănăstirii Agafton, din judeţul Botoşani. Acolo a învăţat smerenia, a învăţat ce înseamnă trăirea în Hristos. Mai există, de asemenea, mărturii că înainte de a trece la cele veşnice, atunci când era bolnav, a petrecut o perioadă de timp la Mănăstirea Neamţ, acolo unde unul dintre duhovnicii mănăstirii l-a spovedit. S-a descoperit o însemnare care spunea: «Astăzi l-am spovedit pe domnul Mihai Eminescu. Era senin, liniştit şi am putut sta de vorbă cu el ca la un ceas»“, a spus părintele arhimandrit Timotei Aioanei.