De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Mărturii despre satul autentic la Caraiman
Clerici din cele 70 de parohii ale Protopopiatului Câmpina s-au întrunit marţi, 11 iunie 2019, într-un Cerc pastoral la Mănăstirea Caraiman. Împreună cu ei s-a aflat și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, care a oficiat Sfânta Liturghie în biserica mănăstirii, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, și a prezidat, apoi, întâlnirea din sala de conferințe a Centrului social-pastoral „Sfânta Cruce” al mănăstirii.
Întrunirea preoților din cele șase cercuri pastoral-misionare ale Protopopiatului Câmpina a fost precedată de slujba Sfintei Liturghii săvârșită în biserica Mănăstirii „Înălțarea Sfintei Cruci”-Caraiman de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La finalul slujbei, Preasfinţia Sa a vorbit despre Sfântul Ierarh Luca al Crimeei. „Acesta a fost încă din timpul vieții considerat doctor fără de arginți, întrucât nu pretindea nimic la operație sau consult. Ajuta oamenii mai ales în perioada de mari încercări în care a activat la început ca medic. Era perioada comunismului abia instaurat în Rusia odată cu anul 1917, dar erau și încercările sărăciei prin care treceau foarte mulți oameni, cum erau și cei care ajungeau să-i fie pacienți. În anul 1921, i s-a cerut să intre în cler. Era văduv, era un om foarte credincios și, mai ales, un om foarte apreciat pentru ceea ce făcea. A devenit preot și apoi călugăr, iar numele de botez, Valentin, a fost schimbat cu acela de Luca. Doi ani mai târziu, a devenit episcop. Îndată după ce a devenit episcop, împletind cele două misiuni ale sale, cea de păstor de suflete cu cea de doctor fără de arginți, Sfântul Luca a fost prigonit pentru credința sa, pentru faptul că aparținea clerului superior, pentru că le cerea pacienților și medicilor care operau împreună cu el să-și pună mai întâi nădejdea în Dumnezeu”, a spus Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul.
În continuare, clericii s-au reunit în sala de conferințe a Centrului social-pastoral „Sfânta Cruce” al Mănăstirii Caraiman. În deschidere, părintele protopop Grigore Melnic a subliniat importanța acestor întruniri pentru lucrarea pastoral-misionară a preoților.
După prezentarea unui referat despre satul românesc de către un cleric participant la conferință, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a susținut o prelegere în care a amintit despre frumusețea satului său natal, Rădășeni, și despre viața spirituală a acestei comunități. „Vă vorbesc despre credința pe care am observat-o eu și pe care nu am avut-o niciodată așa cum am văzut-o la bătrânii din urmă cu 40 de ani. O credință puternică și atenție deosebită față de Biserică, ca instituție și ca locaș de cult. Oamenii care veneau la biserică, mai ales în timpul ploios, aveau cu ei o bucată de material cu care ștergeau întotdeauna încălțămintea. Nu intrau niciodată în biserică așa cum veneau de pe drum. Majoritatea femeilor veneau îmbrăcate într-un costum tradițional, iar în Postul Mare, nimeni nu venea cu broboadă deschisă la culoare, mai ales în săptămâna Sfintelor Patimi. Era o atenție ieșită din tipare față de slujbă, față de rânduielile pe care dumneavoastră le cunoașteți și care țin de întreg calendarul bisericesc de peste an”, a spus Preasfinția Sa.
De asemenea, părintele protoiereu Grigore Melnic a subliniat importanța acestei întâlniri pentru activitatea pastoral-misionară și a evidențiat necesitatea revigorării satului românesc. La cercul pastoral reunit de la Mănăstirea Caraiman au participat aproximativ 120 de preoți de la cele 70 de parohii ale Protopopiatului Câmpina.