„Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului“

Expoziţia „Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului“, de la Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR), este câştigătoarea Premiului Comitetului Naţional Român ICOM (International Council of Museums) pentru cea mai bună expoziţie deschisă în anul 2012. Evenimentul festiv se desfăşoară astăzi, 17 iulie, de la 17:30, la sediul MNAR.

Expoziţia eveniment „Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului“ a fost organizată de Secţia de Artă Veche Românească a Muzeului Naţional de Artă al României şi a fost deschisă anul trecut, în ziua de cinstire a Sfintei Muceniţe Filofteia de la Curtea de Argeş. Inedita expoziţie cuprinde 31 din cele 35 de fragmente de frescă ce s-au păstrat până astăzi din întregul ansamblu al decoraţiei murale a bisericii Mănăstirii Curtea de Argeş, ctitoria Sfântului Voievod Neagoe Basarab.

Premiul pentru cea mai bună expoziţie deschisă în anul 2012 este decernat în această seară, la Muzeul Naţional de Artă al României, de către Virgil-Ştefan Niţulescu, preşedinte ICOM România, curatorilor expoziţiei „Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului“: Emanuela Cernea şi Lucreţia Pătrăşcanu, specialişti în cadrul Departamentului de Artă Veche Românească al MNAR, se arată în comunicatul de presă emis de MNAR.

Momentul festiv este precedat de întâlnirea cu prof. dr. Dan Zamfirescu, care va împărtăşi publicului din pasiunea şi dedicarea cu care a cercetat pe parcursul întregii sale cariere „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie“, o lucrare numită de Bogdan Petriceicu Hasdeu „falnic monument de literatură, politică, filozofie şi elocinţă la străbunii noştri“.

Cele 35 de capodopere ale picturii medievale româneşti, dintre care 31 se află la MNAR, au fost extrase din interiorul ctitoriei Sfântului Voievod Neagoe Basarab acum 130 de ani, când biserica Mănăstirii Curtea de Argeş se afla într-un amplu proces de restaurare, coordonat de arhitectul francez André Lecomte du Noüy în perioada 1875-1887. Frescele, atribuite zugravului Dobromir şi echipei sale, reprezintă mai puţin de 5% din suprafaţa picturii murale originale, iar extragerea a fost considerată singura şansă de salvare a lor.

Înainte de a fi expuse, cele 31 de fresce de pictură murală au fost supuse unui amplu proces de restaurare, ce s-a desfăşurat de-a lungul a două decenii, fiind supravegheat de prof. univ. dr. Oliviu Boldura, prof. univ. dr. Dan Mohanu şi lect. univ. dr. Romeo Gheorghiţă.

Alături de portretele votive, al Sfântului Voievod Neagoe Basarab, al familiei sale şi al lui Mircea cel Bătrân, sunt expuse şi fragmente de pictură murală ce reprezintă icoana Deisis, pe Sfântul Arhanghel Mihail, Sfântul Nicolae, Sfântul Iacov Persul şi o impresionantă galerie de sfinţi militari: Dimitrie, Gheorghe, Artemie, Mercurie, Eustaţie Plachida, Areta, Teodor Tiron, Agapie, Procopie, Lup, Sozont, Mamant, Nestor, Prov.

La documentarea expoziţiei „Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului“ de la Muzeul Naţional de Artă al României a contribuit şi Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului. Cu prilejul evenimentului de azi, expoziţia „Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului“ rămâne deschisă publicului până la ora 21:30. De asemenea, iubitorii de artă pot vizita expoziţia deschisă la MNAR până luna viitoare, în 25 august.