Mihai Eminescu, comemorat în toată ţara

Sâmbătă, 15 ianuarie, s-au împlinit 161 de ani de la naşterea marelui poet naţional Mihai Eminescu. Pentru comemorarea lui Mihai Eminescu au fost organizate în toată ţara slujbe de pomenire şi diverse simpozioane sau spectacole prin care a fost evidenţiată personalitatea lui Mihai Eminescu.

În Bucureşti, pe "Aleea Scriitorilor" din Cimitirul Bellu, unde se află mormântul poetului, câteva zeci de oameni s-au strâns pentru a participa la slujba de pomenire, pentru a aprinde lumânări şi pentru a aşeza câte o floare în semn de recunoştinţă pentru cel care a contribuit în mod esenţial la construirea istoriei literaturii române şi la dezvoltarea limbii noastre moderne, informează TRINITAS TV şi Agenţia de ştiri BASILICA. Parastasul a fost oficiat de Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. La finalul slujbei de pomenire, Preasfinţia Sa a evidenţiat personalitatea poetului Mihai Eminescu şi legătura lui cu Biserica. "Într-un articol din ziarul "Timpul", Mihai Eminescu numea Biserica lui Matei Basarab şi a Mitropolitului Varlaam: "mama neamului românesc". Mihai Eminescu a subliniat în foarte multe rânduri rolul pe care Biserica noastră l-a jucat în istoria poporului, în păstrarea identităţii naţionale, a culturii şi a limbii româneşti. El spune că vreme de "optsprezece sute de ani", adică 18 secole, Biserica a fost paznicul latinităţii aici la Dunăre", a spus Preasfinţitul Episcop Varlaam Ploieşteanul.

Mihai Eminescu, comemorat acasă, la Ipoteşti

Poetul Mihai Eminescu a fost comemorat şi la Botoşani. La Parohia Ipoteşti, Protopopiatul Botoşani, au avut loc mai multe manifestări religioase şi culturale. După săvârşirea Sfintei Liturghii, a urmat slujba de pomenire a poetului Mihai Eminescu şi a familiei sale. Manifestările au continuat în Amfiteatrul "Laurenţiu Ulici" al Memorialului Ipoteşti, unde s-a lansat volumul "Eminescu, realitate şi sublimare poetică" al lui Valentin Coşereanu. De asemenea, la bustul poetului din incinta Memorialului Ipoteşti au fost depuse coroane şi jerbe de flori. La Muzeul "Mihai Eminescu", Sala Portaluri, a avut loc vernisajul expoziţiei "Iarna în bulgări de culoare" a pictorului botoşănean Marcel Alexa. La mormântul lui Mihai Eminescu, de asemenea, a fost săvârşită o slujbă de pomenire pentru poet şi familia sa, iar la parastas au participat elevi şi profesori ai instituţiilor de învăţământ din Botoşani şi din ţară.

Mihai Eminescu a fost comemorat şi la Timişoara, unde ASCOR Timişoara a organizat la Casa Studenţilor un concert caritabil de muzică folk pentru copiii de la grădiniţa săptămânală din Timişoara şi oamenii bolnavi din aziluri şi spitale. La Oradea, cu binecuvântarea Preasfinţitului Sofronie, Episcopul Oradiei, Asociaţia Femeilor Ortodoxe Române din Episcopia Oradiei (AFOREO) a organizat în sala festivă a Protopopiatului Oradea o manifestare cultural-comemorativă dedicată poetului naţional Mihai Eminescu. Au participat elevi de la Liceul Teoretic "Onisifor Ghibu" din Oradea, Şcoala Generală "Dimitrie Cantemir" din Oradea şi Centrul de Educaţie Incluzivă din Oradea.

Simpozion dedicat poetului naţional la Seminarul Teologic din Galaţi

Cu ocazia "Zilei Naţionale a Culturii Române" - 15 ianuarie, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, la Seminarul Teologic "Sfântul Apostol Andrei" din Galaţi, în sala de conferinţe, a fost omagiată personalitatea poetului naţional Mihai Eminescu, la 161 de ani de la naşterea lui. Programul a constat în recitare de poezii, expoziţie de carte cu principalele opere ale lui Eminescu, fotografii de epocă, dezbateri libere pe tema vieţii şi operei marelui poet, coordonate de prof. dr. George Lateş, din cadrul Universităţii "Dunărea de Jos", şi de părintele Stelian Spânu, profesor la Seminarul Teologic "Sfântul Apostol Andrei" din Galaţi. La eveniment au fost prezenţi profesori, elevi şi alţi iubitori de creaţia eminesciană, martori ai comemorării naşterii celui mai mare poet al României. Programul a avut ca subiect aducerea de omagii poetului Mihai Eminescu, reprezentându-l ca ax central al poeziei şi vieţii culturale româneşti.

Poezii, spectacol şi evocări la Tomis

Mihai Eminescu a fost comemorat şi la Tomis, vineri, 14 ianuarie, de membrii Cercului teatral-artistic al Seminarului Teologic "Cuviosul Dionisie Exiguul" din Constanţa, care, coordonaţi de profesoara Carmen Ciornea, au organizat spectacolul "Omagiu lui Eminescu". Evenimentul, la care a participat Înalt Preasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a avut loc la Palatul arhiepiscopal. În cadrul spectacolului a fost pusă în scenă dramatizarea nuvelei fantastice "Sărmanul Dionis" şi a fost prezentat un colaj muzical-literar. La Tulcea, Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, a participat sâmbătă, 15 ianuarie, la spectacolul omagial "Versuri şi gânduri" organizat la Teatrul "Jean Bart" din Tulcea de către Inspectoratul Şcolar cu prilejul zilei de naştere a poetului Mihai Eminescu. Spectacolul literar-muzical şi coregrafic a fost susţinut de către elevi ai şcolilor tulcene. La sfârşitul acestuia, Preasfinţitul Visarion a arătat legătura poetului Mihai Eminescu cu Biserica străbună şi a accentuat latura religioasă a poeziei eminesciene.

Ziua marelui Eminescu, Ziua Culturii Naţionale

Pentru prima oară în România, sâmbătă, 15 ianuarie, a fost sărbătorită Ziua Culturii Naţionale. Această zi se doreşte a fi una în care românii de pretutindeni îi cinstesc pe cei care de-a lungul timpului au contribuit la ctitorirea spiritualităţii şi culturii noastre, deschizând totodată perspective de dialog autentic de pe poziţii egale cu celelalte culturi ale lumii. În chip simbolic, Ziua Culturii Naţionale coincide cu cea în care s-a născut Eminescu. Camera Deputaţilor a adoptat pe 16 noiembrie 2010 un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Zi a Culturii Naţionale. Preşedintele României a semnat decretul de promulgare a legii pe 6 decembrie 2010, aceasta fiind publicată în M.O. nr. 831 din 13 decembrie 2010.

(Diac. Marian Pătraşcu, I.B.)