Mihai Viteazul, pomenit la Alba Iulia

Voievodul Mihai Viteazul a fost pomenit marţi, 9 august 2011, la Alba Iulia, în biserica închinată memoriei sale.

În aceeaşi zi, voievodul român a fost comemorat la Mănăstirea Mihai Vodă din Turda, aşezământ monahal ridicat pe locul unde a fost ucis unificatorul Principatelor Române.

Actuala bisericuţă din lemn de la Alba Iulia, ridicată în perioada 1988-1992, se află pe locul fostei Mitropolii Ortodoxe şi a catedralei ridicate de Mihai Viteazul în anul 1597. Într-o atmosferă de intensă trăire duhovnicească, la lumina caldă a candelelor şi a lumânărilor din ceară, credincioşii din Alba Iulia au venit în număr mare pentru a se ruga Maicii Domnului şi pentru a face pomenirea voievodului român, la împlinirea a 410 ani de la trecerea sa la Domnul. Slujba Paraclisului Maicii Domnului şi cea a Parastasului au fost oficiate de Înalt Preasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, care a venit însoţit de pr. Niculiţă Pascu, protopop de Alba Iulia, şi de pr. arhimandrit Samuel Cristea, eclesiarhul Catedralei "Reîntregirea". Pe ritmul cântării bizantine interpretate de grupul psaltic "Lumină lină", dirijat de profesorul Laurenţiu Truţă, toţi cei prezenţi la Biserica Memorială "Mihai Viteazul" au simţit căldura harului şi bucuria comuniunii în rugăciune, alături de ierarhul lor şi de părinţii lor duhovniceşti.

Splendoarea şi frumuseţea trupului şi a sufletului Maicii Domnului

La finalul slujbei Paraclisului Maicii Domnului, IPS Irineu a vorbit despre splendoarea trupului şi a sufletului Maicii Domnului: "Maica Domnului este frumuseţea naturii omeneşti şi restaurarea Evei celei căzute. Ea este mai presus decât toate creaturile pământeşti, drept pentru care Creatorul din pântecele ei Şi-a luat trup. Trupul ei - o capodoperă a atotputerniciei lui Dumnezeu - este de o frumuseţe deosebită şi de o armonie desăvârşită; este o biserică măreaţă, demnă de Dumnezeu Cel viu, Care se va sălăşlui în ea. Sfântul Andrei Criteanul spunea: "Trupul Mariei era o statuie vie sculptată de cel mai sublim artist - de Dumnezeu Însuşi". Iar sufletul ei era pe măsura trupului său. Avea o receptivitate a harului extraordinară."

La finalul cuvântului de învăţătură, IPS Irineu a vorbit despre obligaţia noastră de a o cinsti şi de a-i urma Maicii Domnului: "Noi avem datoria s-o imităm în virtuţile ei şi să ne însuşim bogăţia preafrumosului ei suflet. Ea este Maica noastră, iar noi trebuie să ne declarăm fii ai ei. Pentru binecuvântările ei de crin se cuvine să-i aducem mereu omagiul de veneraţie şi să zicem în imn de acatist: Bucură-te, uşa mântuirii; Bucură-te, cheia Împărăţiei lui Hristos; Bucură­te, cea plină de har, care întru adormirea ta nu ne laşi pe noi."

Istoricul Gheorghe Anghel, fostul director al Muzeului "Unirii" din Alba Iulia, a evocat rolul voievodului în Unirea românilor şi legătura sa cu Biserica, considerându-l "cel mai mare voievod al istoriei noastre medievale". "Alba Iulia a devenit, de la Mihai Viteazul, simbolul unităţii culturale şi religioase a tuturor românilor." Vorbind despre datoria noastră de a-i păstra vie memoria, Gheorghe Anghel a amintit două surse documentare din secolul al XVII-lea care atestă că trupul lui Mihai Viteazul a fost adus şi înmormântat la Alba Iulia, în ctitoria sa.

Stâlp al Ortodoxiei şi prieten al Sfântului Munte Athos

A urmat apoi slujba Parastasului pentru Mihai Voievod Viteazul, iar la finalul ei, părintele paroh Florin Botezan a mulţumit ierarhului pentru prezenţa în mijlocul acestei mici comunităţi şi a amintit de rolul important pe care l-a avut Mihai Viteazul în viaţa întregii Ortodoxii: "El a fost unul dintre puţinii domnitori români care a fost cinstit în Balcani ca un apărător al Ortodoxiei, numit de un grec contemporan cu el "stâlp al Ortodoxiei, cinste a credincioşilor şi prieten al Sfântului Munte Athos". Această calitate a voievodului de apărător şi stâlp al Ortodoxiei ne responsabilizează şi pe noi, cei care ne rugăm în această biserică ridicată în memoria sa. De aceea simţim ca pe o datorie să păstrăm dreapta credinţă, să o mărturisim aşa cum a făcut şi Mihai Viteazul, cu atât mai mult cu cât biserica are hramul Sfintei Treimi şi al Sfântului Siluan Athonitul, cel care, în secolul XX, a mărturisit Ortodoxia, a făcut cunoscută dreapta credinţă prin mărturia iubirii lui Dumnezeu şi ne-a lăsat cuvântul spus lui de Hristos: "Ţine mintea ta în iad şi nu deznădăjdui"".

Mitropolia Ortodoxă din Alba Iulia a devenit, mai ales din vremea voievodului Mihai Viteazul, "cel mai trainic şi mai de folos aşezământ al neamului nostru de peste munţi", scrie marele nostru istoric Nicolae Iorga, şi a avut adevăraţi părinţi spirituali şi oameni de cultură, între care Teoctist, Dosoftei, Ghenadie II, Sfinţii Mărturisitori Ilie Iorest şi Sava Brancovici (pomeniţi la 24 aprilie), Sfântul Simion Ştefan, Ghenadie III, Daniil, Iosif Budai, Ioasaf, Sava III, Varlaam, Teofil, Atanasie şi alţii. Aici au cunoscut lumina tiparului "Evanghelia cu învăţătură" (1461), "Psaltirea" (1651), Bucoavna (1699 - primul abecedar tipărit în limba română) şi cel mai de seamă - "Noul Testament de la Bălgrad" din anul 1648 - tipărit la iniţiativa sfântului mitropolit cărturar Simion Ştefan.

Catedrala Mitropoliei nu s-a păstrat, fiind dărâmată în totalitate de regimul habsburgic în anul 1714, numeroase materiale fiind folosite la construirea Bisericii ortodoxe Maieri II din Alba Iulia.

Comemorarea lui Mihai Viteazul la Mănăstirea Mihai Vodă din Turda

Anul acesta, la împlinirea a 410 ani de la trecerea sa la Domnul, Mihai Viteazul a fost comemorat la Mănăstirea Mihai Vodă din Turda, prin mai multe manifestări religioase, militare şi artistice. Înalt Preasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Clujului, a oficiat aici, începând cu ora 9:30, Sfânta Liturghie, urmată de un Parastas pentru marele voievod. Au participat exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Clujului, arhimandritul Dumitru Cobzaru, protopopul de Turda, pr. Daniel Crişan, consilierul pe protocol din eparhie, arhid. Claudiu Grama.

La finalul Sfintei Liturghii, a avut loc şi instalarea oficială a noii stareţe a Mănăstirii Mihai Vodă, maica Andreea, care a venit, alături de alte trei maici, de la Mănăstirea Salva din Bistriţa-Năsăud.

De asemenea, i-a fost înmânată o diplomă de aleasă cinstire părintelui ctitor Vasile Şteopei, care s-a implicat în construirea acestei mănăstiri, biserica fiind copie fidelă după Biserica Mihai Vodă, din Bucureşti, dar şi în construirea corpurilor de chilii. După slujba de pomenire, părintele Dorin Sas s-a ocupat de un program artistic, o scenetă istorică, ce s-a realizat la mormântul voievodului.

În cuvântul său, Părintele Mitropolit Andrei a subliniat câteva dintre virtuţile lui Mihai Viteazul: "A fost un om de credinţă profundă şi ctitoriile pe care le-a făcut sunt rodul credinţei lui, Mănăstirea Mihai Vodă din Bucureşti şi, de ce nu, Catedrala din Alba Iulia, după ce a unit cele trei ţări române. Cine iubeşte cronicile şi scrierile istoricilor va găsi multe alte motive care ne fac să credem că Mihai Viteazul a fost un om profund religios. O altă virtute pe care o avea Mihai Viteazul a fost râvna misionară".

S-a considerat necesar ca, pe locul sacru unde a fost ucis ca martir al neamului marele voievod Mihai Viteazul, să se înalţe un aşezământ mănăstiresc unde să se oficieze necontenit rugăciuni în memoria domnitorului unificator de ţară. La iniţiativa vrednicului de pomenire mitropolit Bartolomeu, pe 10 septembrie 2002, a fost sfinţită piatra de temelie pentru noul lăcaş, lucrările de construcţie a mănăstirii fiindu-i încredinţate preotului Vasile Şteopei de la Parohia Oprişani II din Turda, ctitor al mai multor biserici.

În acest loc există de mai mulţi ani un monument în cinstea voievodului Mihai Viteazul. La mormântul lui, Societatea Femeilor Ortodoxe din Turda a ridicat, în anul 1923, în locul fostei capele, o troiţă din lemn lucrată în stil românesc, care se păstrează la Muzeul de Istorie din Turda din 1976, iar monumentul nou a fost inaugurat pe 8 mai 1977. Potrivit maicii Andreea, biserica Mănăstirii Mihai Vodă este pregătită pentru stadiul de pictură în frescă. Este lucrată în stil bizantin, cu borduri de cărămidă în exterior. Pe frontispiciu s-a realizat un mozaic reprezentând-o pe Maica Domnului şi pe Sfinţii Arhangheli, protectori ai lăcaşului monahal. "Mănăstirea necropolă este o copie arhitecturală şi o restituire a demnităţii vechii Mănăstiri Mihai Vodă din Bucureşti, ctitoria voievodului din 1591, pe vremea când era ban al Craiovei", a arătat maica Andreea.