În cadrul manifestărilor solemne dedicate eroilor Revoluției Române din decembrie 1989, luni, 23 decembrie, la monumentul eroilor jandarmi de la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Otopeni a fost
„Monahismul şi provocările societăţii contemporane“
Luni, 4 noiembrie 2013, a avut loc Sinaxa stareţilor şi stareţelor din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, sub preşedinţia Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Pimen.
Tema sinaxei a fost „Monahismul şi provocările societăţii contemporane“. Pentru început, maica stavroforă Macrina Săuciniţanu, stareţa Mănăstirii Dragomirna, a prezentat un material pe acest subiect.
Soluţia problemelor poate fi aflată doar în comuniunea cu Dumnezeu
În prima parte, maica a vorbit despre tensiunea între viaţa monahală şi lume, între care există şi o unitate, dar şi o diferenţă: „Pentru a se uni cu Hristos, monahul este dator să se lepede continuu de lume. El însă nu uită de sufletele celor din lume, deoarece monahul, pe lângă datoria de a se îngriji de mântuirea sa, are şi slujirea faţă de lume - de a se îngriji de mântuirea tuturor“.
Venind din lume şi trăind, ca monah, într-o societate globalizată, el trebuie să facă faţă unor presiuni noi, în comparaţie cu perioada clasică a monahismului: „Societatea postmodernă solicită omului să se afirme cu orice preţ, căutând să ajungă cât mai sus pe scara socială, din punct de vedere economic, politic, cultural etc. Aceasta conduce, în mod indirect, la negarea identităţii duhovniceşti a omului, a chemării la smerenie şi la dragoste jertfelnică, până la negarea vădită a apartenenţei religioase, a apartenenţei la o cultură şi o civilizaţie creştine, la un neam creştin“, a spus maica Macrina.
Soluţia acestor probleme nu poate fi aflată decât în comuniunea cu Dumnezeu, în ascultarea cuvântului evanghelic al Mântuitorului Iisus Hristos, în actualizarea răspunsurilor date de sfinţii diferitelor epoci la problemele vremii lor: „În viaţa Bisericii, în general, şi a mănăstirilor, în particular, este esenţială însuşirea şi păstrarea logicii duhovniceşti, a gândirii Sfinţilor Părinţi, în evaluarea problemelor. Dacă rămânem în logica duhovnicească, rămânem în comuniune cu Dumnezeu şi El ne va da soluţia potrivită pentru orice problemă“, a mai adăugat maica stavroforă Macrina Săuciniţanu.
„Să păstrăm sufletele şi minţile noastre în logica duhovnicească“
Concluzia referatului a fost că doar prin sporirea duhovnicească lăuntrică îşi pot monahii împlini vocaţia şi chemarea lor aparte: „La orice provocare pentru Biserică şi monahism nu se poate răspunde corect decât dacă ne situăm în gândul lui Dumnezeu. Răspunsul îl aflăm dacă reuşim să păstrăm sufletele şi minţile noastre în logica duhovnicească“, a concluzionat stareţa Mănăstirii Dragomirna.
Pornind de la rolul pe care stareţii şi duhovnicii îl au în mănăstire şi de la faptul că ghizii sunt aceia care intră în mod special în interacţiune cu vizitatorii acestor lăcaşuri de cult, IPS Arhiepiscop Pimen a accentuat necesitatea colaborării dintre aceştia. „Nu e greu să trăieşti, e greu să cumpăneşti“, a spus Înaltpreasfinţia Sa, vorbind despre perioada de dinainte de 1989, când a fost ghid la Mănăstirea Putna.
„Un ghid poate să ajute mai mult decât cititul unei cărţi“
„Uneori, un ghid poate să ajute mai mult decât cititul unei cărţi. Înainte de 1989, după prezentarea muzeului, unele cadre didactice spuneau că vor să se spovedească, fiind persoane care nu erau spovedite din copilărie. Un mare rol îl au ghizii în cultivarea sentimentelor religioase şi patriotice, mai ales a celor patriotice, care au scăzut mult. Ghizii, călugării în general, sunt foarte importanţi pentru regenerarea, pentru înnoirea vieţii duhovniceşti, deoarece oamenii vin la mănăstire cu o mare deschidere sufletească“, a afirmat Înaltpreasfinţia Sa.
Arhimandritul Melchisedec Velnic, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Sucevei şi stareţul Mănăstirii Putna, a vorbit despre necesitatea bunei întocmiri şi conservări a arhivelor mănăstirilor, a pomelnicului ctitorilor şi a unor condici ale călugărilor. Sfinţia Sa a mai amintit despre dificultatea relaţiei cu mass-media, care uneori vânează agresiv greşelile reale sau nereale, remarcând totodată necesitatea limpezimii duhovniceşti, care îi este strict necesară monahului.