Noi cercetări arheologice la Tibiscum-Jupa

La Tibiscum-Jupa, una dintre cele mai importante rezervaţii arheologice din Banat ce se află în administrarea Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, sunt efectuate în fiecare an săpături arheologice. Despre săpăturile ce au avut loc în această vară ne-a vorbit Adrian Ardeţ, directorul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş.

Campania arheologică desfăşurată în această vară în rezervaţia arheologică de la Tibiscum-Jupa a reunit două colective de cercetare: cel al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara şi colectivul muzeului din Caransebeş.

„Cercetările au fost efectuate pe cinci sectoare şi este pentru prima dată când facem o cercetare de masă. Aceste sectoare au fost reprezentate astfel: trei în cadrul rezervaţiei arheologice de la Tibiscum, în castru, unde colega noastră Simona Regep a săpat barăcile militare, în afara castrului, Călin Timoc împreună cu Atalia Ştefănescu şi Mariana Crânguş au dezvelit o clădire impresionantă, iar Ana Hamat împreună cu Lucia Ardeţ au continuat cercetările la drumul nord-sud, totodată finalizând în această vară şi săpăturile la clădirea numărul 14. Cele mai importante săpături le-au desfăşurat colegii mei, pe partea dreaptă a râului Timiş. Au fost descoperite piese deosebit de importante în ceea ce priveşte istoria creştinismului incipient din Dacia Romană, dar şi evoluţia şi continuitatea de locuire în spaţiile vechii provincii Dacia între secolele IV-V. Tibiscum-ul scoate la suprafaţă şi reprezintă unele dintre primele locuri puternic creştinate din Dacia Romană“, a explicat Adrian Ardeţ.

Despre descoperirile făcute ne-a vorbit Lavinia Grumeza, arheolog în cadrul muzeului din Caransebeş. „Anul acesta am cercetat o secţiune de la Tibiscum-Iaz, iar în cadrul acesteia am identificat o clădire cu funcţionalitate publică, şi nu privată. Această clădire era dispusă la drumul roman care mergea la Sarmisegetuza Ulpia Traiana. Am reuşit să cercetăm doar intrarea clădirii respective, aceasta era compusă dintr-un coridor, zidurile erau susţinute de contraforţi. Zidurile sunt construite într-o tehnică romană târzie, din piatră de râu cu pământ. Clădirea datează probabil din secolul IV, deci în perioada de după retragerea romană, când izvoarele ne spun că atât armata, cât şi administraţia s-au retras din această zonă“, a arătat Lavinia Grumeza. În perioada următoare, rezervaţia arheologică de la Tibiscum-Jupa va intra într-un amplu proces de restaurare. Aceasta adună în fiecare an cercetători, istorici, arheologi, precum şi studenţi pasionaţi de istorie care doresc să afle lucruri noi despre bogata şi impresionanta istorie a anticului oraş roman Tibiscum.