Noi prevederi asupra finanțării cultului islamic în Austria și Belgia

Ultimele luni au adus o serie de noutăți în privința regimului de finanțare a comunităților musulmane din Austria și Belgia, două state europene cunoscute pentru ritmul accelerat de creștere a aces­tei minorități, dar și pentru dificultățile de integrare a acesteia în cadrul social local.

Astfel, la 1 martie 2016, în Austria, a intrat în vigoare o nouă lege care reglementează organizarea cultului islamic. Este vorba, de fapt, de o actualizare a unei legi din 1912 care reglementa statutul mino­ri­tă­ții musulmane din cadrul Impe­riului Habsburgic. Pe de o parte, noua lege confirmă și întărește recu­noașterea legală a cultului isla­mic în Austria: se conferă recu­noaștere legală principalelor sărbători, precum și cimitirelor musulmane, este prevăzută obligația statului de a asigura asistența religioasă în instituțiile publice, precum și de a pregăti profesional o nouă generație de imami, fluenți în limba și cultura locală.

Pe de altă parte, și foarte controversată, este interzisă finan­țarea constantă a organizațiilor musulmane din surse de peste hotare. Primele persoane afectate în mod direct de noua legis­lație sunt 65 de imami angajați și salarizați de Statul turc, de unde și criticile dure aduse noii legi de către Guvernul de la Ankara.

Comunitatea musulmană din Austria a organizat deja o serie de proteste în fața Parlamentului austriac, anunțând, de asemenea, intenția de a ataca legea prin intermediul Curții Constituționale. Nici Guvernul, nici Parlamentul austriac nu au fost însă influențate de această opoziție, iar legea a fost adoptată, intrând în vigoare la 1 martie 2016, potrivit calendarului inițial.
Principala critică adusă de opozanți vizează caracterul ei discriminatoriu față de comunitatea musulmană, în condițiile în care toate celelalte culte minoritare din Austria pot beneficia în continuare de sprijin financiar de peste hotare, fără vreo restricție. Alții au subliniat că este vorba despre o imix­tiune clară a statului în organizarea internă a unui cult, gest care se situează în tensiune clară tocmai cu valorile europene pe care Guvernul austriac declară că dorește să le protejeze. Acestor critici oficialii de la Viena au răspuns cu precizarea că fiecare comunitate religioasă prezintă condiții, dar și probleme specifice, iar statul are datoria de a fixa cadrul legal adecvat, care să răspundă fiecărui set de provocări în parte. Astfel, riscul radicalizării reprezentând o amenințare specifică islamului, efortul de limitare a influenței străine asupra desfășurării activității acestui cult pe teritoriul austriac este unul perfect normal.

Există însă și o altă categorie de contestatari ai noii legislații, provenind nu neapărat din rândul comunității islamice, dar care nu sunt convinși de eficiența pe termen lung a noilor prevederi. Mai exact, aceștia se întreabă dacă nu cumva amestecul prea mare al statului în organizarea vieții religioase a cetățenilor ar putea duce mai degrabă la dezvoltarea a două versiuni diferite ale tradiției religioase musulmane: cea oficială, încurajată și sprijinită de stat, și cea populară, dezvoltată ca reacție la prima, dar preferată de oameni. O astfel de evoluție ar însemna practic menținerea, dacă nu cumva chiar argumentarea riscului de radicalizare.

Populația musulmană din Austria se ridică la aprox. 600.000 de persoane, reprezentând 7% din totalul populației la sfârșitul anului 2015, în creștere semnificativă de la puțin peste 4% în 2001.

Un „islam moderat european”

Cu o lună înainte, în februarie 2016, Guvernul federal belgian a anunțat deblocarea a nu mai puțin de 3,3 milioane de euro pentru a finanța salariul a 80 de noi imami și consilieri musulmani, cu scopul declarat de a promova un așa-numit „islam moderat european”.

Această decizie vine în urma mai multor cereri de recunoaștere de noi moschei (mai ales în Flandra) și face parte din măsurile de combatere a terorismului, care dorește să promoveze un islam mai integrat, contrapondere a moscheilor radicale. Înainte de a primi o recunoaștere oficială, noile moschei și imamii vor fi examinați de către serviciul de siguranță al statului.
Această măsură arată că fenomenul religios poate avea un impact neașteptat în societate, chiar dacă societatea se află în proces de secularizare accentuată.