O ecologie teologică în epoca dezastrelor ecologice

Lansarea cărţii de agroecologie „Manifest pentru o nouă relaţie a omului cu pământul” a domnului Pierre Rabhi s-a desfăşurat joi, 22 octombrie, în Sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei, în prezenţa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Apărută recent la Editura BASILICA a Patriarhiei Române, cartea scriitorului şi gânditorului francez de origine algeriană are 140 de pagini, îndeamnă la meditaţie asupra crizei ecologice de astăzi şi propune ca soluţie o nouă etică a vieţii sau a vieţuirii respectuoase şi responsabile faţă de mediul înconjurător.

Sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei a fost plină de personalităţi din viaţa laică, dar şi bisericească, joi, 22 octombrie, cu ocazia lansării cărţii agroecologului francez, Pierre Rabhi. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, prezent la eveniment, a făcut o scurtă prezentare a volumului. Gazda evenimentului a fost directorul EIBMBOR, Vasile Bănescu. „Cartea se impune prin originalitate. Este o pledoarie extraordinară scrisă cu sinceritate de un om căruia îi pasă cu adevărat de situaţia gravă cu care se confruntă contemporaneitatea. Domnul Pierre Rabhi face o pledoarie pentru salvarea acestei lumi. El vorbeşte de o salvare prin frumuseţe, prin valorile ei: frumuseţea generozităţii, filantropiei, sobrietăţii. În calitate de militant pentru ameliorarea situaţiei mondiale, este cel care a lansat două sintagme: prima, oaze pretutindeni - prin care militează pentru transformarea pământului într-o oază pentru toţi oamenii, şi a doua, sobrietatea fericită”, a deschis evenimentul dl Vasile Bănescu.

Centru de formare în agroecologie în România

„Manifest pentru o nouă relaţie a omului cu pământul” a fost scrisă în urma unei experienţe de 45 de ani a autorului în cadrul ecologiei şi agroecologiei. Acesta a constatat că „astăzi nu mai putem continua să poluăm, să distrugem, să epuizăm resursele planetei, de aceea există această necesitate urgentă de a regândi un alt viitor pentru planeta noastră. Acest viitor este fondat pe sintagma «ce planetă vom lăsa copiilor noştri, şi ce copii vom lăsa planetei noastre». Şi atunci, m-am gândit să intensific ceea ce fac de mulţi ani de zile, prin intermediul unei ecologii, pe care o numim agroecologie, să obţinem hrană de foarte bună calitate, dar respectând pământul. Aceste metode ale agroecologiei pot ameliora chiar terenurile degradate. Noi am făcut experienţa acestor metode în ţări dificile, aşa cum sunt cele din Africa, dar şi în Europa. Acum suntem pe punctul de a ne angaja într-un proiect, în România”, a spus Pierre Rabhi, referindu-se la posibilitatea de a colabora cu mai multe mănăstiri de la noi din ţară.

În urma întâlnirilor cu Preafericitul Părinte Patriarh şi cu alte persoane din România, care sunt implicate în proiecte de agroecologie, „suntem pe punctul de a crea un centru de formare în agroecologie, în care populaţia să poate veni pentru a învăţa. Am făcut acest lucru şi în alte ţări din lume”, a menţionat Pierre Rabhi. Metodele propuse de agroecologul francez sunt recunoscute pe plan internaţional. „Sunt expert internaţional în agroecologie, în lupta împotriva deşertificării şi în salvarea patrimoniului hrănitor al planetei. Am scris mai multe cărţi despre aceste probleme. Această carte ne va servi de program pentru punerea în acţiune a proiectului nostru”, a mai spus Pierre Rabhi.

„Se apropie de gândirea părintelui Stăniloae”

Părintele Patriarh a amintit, vorbind despre autorul cărţii, că îl cunoaşte din perioada când a păstorit Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, unde a avut mai multe proiecte de agroecologie la câteva mănăstiri de acolo. „Sperăm ca în viitorul apropiat, şi aici, în Ţara Românească, să încercăm la câteva mănăstiri o astfel de activitate, în care tradiţia creştină de recunoaştere a pământului ca dar al lui Dumnezeu şi ca sursă a vieţii să fie întărită. Agricultura industrială dă o producţie mare la început, dar din punctul de vedere al poluării şi al chimizării vieţii umane, are un impact negativ”, a afirmat Părintele Patriarh.

Din punctul de vedere al Preafericirii Sale, cartea este o pledoarie pentru o altă relaţie cu pământul. Autorul doreşte ca omul să fie mai puţin lacom şi mai respectuos faţă de natură, ca dar al lui Dumnezeu. Şi aceasta nu doar din motive etice, filosofice, ci din motive existenţiale. „Dacă ne comportăm cu natura într-un mod agresiv, ea se întoarce împotriva noastră. Cartea oferă o profundă reflecţie etico-filosofică asupra agriculturii şi asupra mediului înconjurător, ca mediu de cultivare a unei relaţii înţelepte, spirituale, a omului cu natura susţinătoare a vieţii create de Dumnezeu. Iar întrucât ne oferă o perspectivă de vindecare a relaţiei agresive a omului faţă de Dumnezeu, această carte interesează pe toată lumea”, a mai spus Patriarhul Daniel.

„În puţine cuvinte, domnul Pierre Rabhi a concentrat deodată înţelepciunea Africii cu observaţia critică de tip occidental. Dânsul este un agricultor practicant şi, în acelaşi timp, un om care gândeşte etic şi filosofic. Sunt foarte puţini agricultori care sunt în acelaşi timp filosofi şi poeţi, care văd dincolo de materie configuraţia spirituală a pământului, a vegetaţiei, a faunei, a florei, ca dar al lui Dumnezeu şi limbaj multiplu al Creatorului, pentru noi, oamenii. Dânsul se apropie de gândirea părintelui Stăniloae, care a scris mai multe studii despre creaţie ca dar al lui Dumnezeu. Darul lui Dumnezeu pentru noi ne întreţine viaţa pe pământ. Iar noi aducem darul prelucrat la altar, care devine Euharistie, adică recunoştinţă”, a mai spus Întâistătătorul Bisericii Române, care susţine că agroecologia, ca etică a vieţii care respectă natura, vede în natură nu doar o sursă de exploatare, de câştig, ci un dar al lui Dumnezeu.

„Satul românesc este ameninţat de secularizare”

Se întreabă autorul către sfârşitul cărţii, „Ce planetă vom lăsa noi copiilor noştri?” şi „Ce copii vom lăsa noi planetei?”. Iar PF Părinte Daniel explică că „nu e vorba doar de a lăsa un pământ infestat, chimizat, îmbolnăvit, ci şi de a lăsa copii bolnavi, generaţii îmbolnăvite pe pământul îmbolnăvit. Deci este o carte care ne pune problema responsabilităţii, ca responsabilitate pentru creaţie, pentru natură, dar şi responsabilitate pentru propria viaţă transmisă generaţiilor viitoare”.

Programul propus de Pierre Rabhi şi echipa sa se încadrează în preocuparea Bisericii Ortodoxe Române pentru sat şi agricultură. „Să nu distrugem satul românesc din cauza unei obsesii a profitului material imediat, pentru că fermele acestea mici, de la ţară, sunt purtătoare de valori spirituale. Modul cum oamenii se bucură de recoltă, cum lucrează împreună atunci când cultivă pământul, toate acestea laolaltă formează o cultură umană. Şi dacă satul cu agricultura de familie dispare, atunci se pierd şi o mulţime de valori culturale, spirituale. Deja satul românesc este ameninţat de secularizare. Avem o mulţime de locuitori care nu mai sunt nici ţărani şi nici orăşeni. Biserica Ortodoxă Română îşi dă seama de faptul că mai mult de jumătate din populaţia ţării este încă locuitoare la sat. Majoritatea parohiilor noastre se află în mediul rural, iar preoţii şi credincioşii de aici aşteaptă să fie ajutaţi. Mulţumim domnului Pierre Rabhi şi tuturor prietenilor şi colaboratorilor pentru faptul că trezeşte multe conştiinţe, că ne ajută să spunem că şi gândim, nu doar muncim, şi că vedem în agricultură nu doar un domeniu de exploatare, ci un domeniu de lucrare binecuvântată a omului în grădina lui Dumnezeu, care este Terra”, a conchis Preafericirea Sa.

„Este o îmbinare între poezie şi manifest”

Paula Grosu, traducătoarea cărţii, ne-a spus că nu a avut o sarcină uşoară: „Traducerea acestei cărţi a reprezentat pentru mine o bucurie, pentru că am descoperit eu însămi o abordare foarte spirituală a problematicii ecologice cu care se confruntă atăzi umanitatea, şi un privilegiu, pentru că prin traducerea ei facem accesibilă şi altora această carte. Traducerea ei nu a fost foarte uşoară deoarece cartea este o îmbinare între poezie şi manifest. Domnul Pierre Rabhi este prin esenţă un poet, un gânditor, un filosof, dar în acelaşi timp cineva care vrea să trezească conştiinţele la necesitatea de a se înălţa pentru a aborda pământul dintr-o altă perspectivă, de a crea o nouă relaţie între om şi pământul pe care Dumnezeu l-a creat. Deci, această îmbinare de manifest revoluţionar şi poezie n-a fost chiar uşor de transpus în română. A folosit termeni specifici agronomiei şi ecologiei, dar în acelaşi timp şi foarte mulţi termeni filosofici, poetici, chiar foarte multe metafore”.