Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Ocrotitorul Bucureştilor binecuvântează ţara

Ocrotitorul Bucureştilor binecuvântează ţara

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Ioan Bușagă - 26 Octombrie 2011

De câteva zile a început sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. Mii de pelerini urcă pe Colina Bucuriei pentru a ajunge la racla Sfântului, "izvorul de daruri" pentru cei care se închină cu credinţă puternică. Învingând intemperiile vremii, neputinţele trupeşti şi sufleteşti, pelerinii devin prieteni ai sfinţilor, oameni care simt cum lucrează harul Duhului Sfânt în sfinţii lui Dumnezeu.

Indiferent de vreme, noapte sau zi, mii de pelerini stau la coadă pentru a ajunge la racla Sfântului, care de peste două veacuri străjuieşte cetatea lui Bucur. Fiecare pelerin care se aşază în rând are o poveste a lui, o suferinţă a lui. Fiecare îşi cară crucea sa spre Colina Patriarhiei, unde au fost aşezate moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou din Basarabi. De ziua lui, Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou cheamă, prin mulţimea pelerinilor prezenţi pe Colina Bucuriei, pe toţi oamenii să vină şi să-i scape de viforul necazurilor şi al ispitelor, precum se arată în acatistul lui: "Având noi racla cinstitelor tale moaşte Cuvioase Părinte, ca la un izvor de daruri toţi cu credinţă alergăm. (...) Toată adunarea creştinească venind, să cădem la bineplăcutul lui Dumnezeu Sfântul Dimitrie: bogaţii la cel sărac cu duhul, săracii la îmbogăţitorul, sănătoşii la păzitorul, bolnavii la doctorul cel fără de plată, drepţii la îndreptătorul şi păcătoşii la îndrumătorul". Prin cinstirea moaştelor sfinţilor, Biserica mărturiseşte lucrarea Sfântului Duh de sfinţire a sufletului şi a trupului omului credincios, rugător către Dumnezeu şi împlinitor al voii Sale. De asemenea, prin venerarea moaştelor nu se cinsteşte natura umană a sfinţilor, ci pe Dumnezeu, care este prezent prin harul şi prin lucrarea Sa în natura umană. În pelerinaje, numeroşi oameni bolnavi, oameni singuri sau care se luptă cu greutăţile vin pentru a cere ajutorul Preasfintei Treimi, al Maicii Domnului şi al tuturor sfinţilor. Prin rugăciunea lor, sfinţii sunt mijlocitori pentru noi, vindecători de boli, izbăvitori de patimi şi de necazuri, luminători ai vieţii, dascăli ai mântuirii şi îndrumători către împărăţia Preasfintei Treimi.

"Credinţa este mai tare decât boala, oboseala şi orice alt efort. Şi gândindu-ne la aceasta, ne-am dat seama că râvna sfântă pentru Hristos Domnul aduce credincioşilor multă forţă spirituală, multă tărie duhovnicească. Noi vă considerăm pe frăţiile voastre, care aţi venit în aceste zile, ca prieteni ai sfinţilor, ca oameni care simţiţi cum lucrează harul Duhului Sfânt în sfinţii lui Dumnezeu. Dumneavoastră sunteţi cea mai frumoasă podoabă, împodobire a slujbelor, pentru că sunteţi pelerini rugători, răbdători şi purtători de lumină ai Învierii lui Hristos şi ai bucuriei sfinţilor", a precizat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel cu prilejul sărbătoririi ocrotitorului Bucureştilor în anul 2008.

În acel an, 2008, pelerinii s-au putut închina moaştelor Cuviosului Dimitrie cel Nou, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi ale Apostolului Pavel, care au fost aduse din Grecia pentru a binecuvânta pământul românesc şi pelerinii, cu ocazia împlinirii a 2.000 de ani de la naşterea Sfântului Pavel, Apostolul Neamurilor. Moaştele Apostolului Pavel au fost aduse de Înalt Preasfinţitul Pantelimon de Veria, Nausa şi Kampania.

Trei Sfinţi Capadocieni la sărbătoarea Cuviosului în 2009

De asemenea, în anul 2009, cu ocazia împlinirii a 1.630 de ani de la trecerea la cele veşnice a Sfântului Vasile cel Mare (†379), unul dintre cei mai cunoscuţi Sfinţi Părinţi ai Bisericii Ortodoxe, mare teolog şi înţelept păstor de suflete, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, au fost aduse din Grecia moaştele Sfântului Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei. Pentru a se spori bucuria prăznuirii şi pentru a marca omagierea "Anului comemorativ-omagial al Sfântului Vasile cel Mare şi al tuturor Sfinţilor Capadocieni", au mai fost aduse moaştele Sfântului Grigorie Teologul (†389), prietenul Sfântului Vasile cel Mare (oferite în dar Patriarhiei Române de către Eminenţa Sa Cardinalul Christoph Schönborn, Arhiepiscopul Vienei), şi moaştele Sfântului Grigorie de Nyssa, fratele Sfântului Vasile cel Mare (episcop al cetăţii Nyssa din provincia bizantină Capadocia, astăzi oraşul Nevşehir din Turcia, aduse de la Biserica Domniţa Bălaşa din Bucureşti). Aşadar, Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou a primit de sărbătoarea sa pe trei mari Sfinţi Capadocieni.

În anul 2010, la sărbătoarea Cuviosului Dimitrie cel Nou, pentru prima dată în istoria celui mai mare pelerinaj din România, pelerinii s-au putut închina unui fragment din lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. Fragmentul din lemnul Sfintei Cruci a fost adus din Grecia de Înalt Preasfinţitul Părinte Pavlos, Mitropolit de Dramas şi Exarh al Macedoniei. În acest an, a fost adus Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României, adus pentru prima oară la Bucureşti de o delegaţie a Bisericii Ortodoxe a Greciei, condusă de Înalt Preasfinţitul Părinte Mitropolit Hrisostom de Patras.

Prezenţa Sfântului Dimitrie cel Nou, binecuvântare

Sfântul Dimitrie cel Nou din Basarabi, prin prezenţa sa de peste două veacuri pe Colina Patriarhiei, în ciuda încercărilor vrăjmaşilor, precum furtul soldaţilor bulgari din februarie 1918 sau dorinţa regimului comunist de a muta sfintele moaşte în afara Bucureştiului, arată dragostea sa faţă de meleagurile româneşti. Dar prezenţa Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, pe lângă binecuvântarea pentru credincioşii români, reprezintă şi o mustrare pentru felul în care românii îşi trăiesc viaţa în zilele de azi, precum se arată în Acatistul Sfântului Dimitrie cel Nou: "Vrând Făcătorul tuturor făpturilor să ne mântuiască de înşelăciunea vrăjmaşului, l-a trimis ca pe un apostol la noi, ca prin el să învăţăm să ne îndepărtăm de toate înşelăciunile lumii şi prin viaţă curată să ne apropiem de Dumnezeu". Indiferenţa românilor faţă de cele sfinte a crescut mult în ultimul timp, dar Dumnezeu este îndelung răbdător şi nu vrea să piardă pe nimeni, dar nici nu trece peste libertatea fiecărui om de a alege. Cu toate acestea, în fiecare an, Dumnezeu ne binecuvântează cu prezenţa moaştelor Sfântului Dimitrie cel Nou, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi ale unor mari Sfinţi Apostoli sau Sfinţi Părinţi, care mijlocesc înaintea Preasfintei Treimi izbăvirea sufletelor celor care şi-o doresc şi se nevoiesc pentru aceasta.

 

Citeşte mai multe despre:   Sf. Dimitrie cel Nou  -   Hramul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou  -   pelerinaj  -   Dealul Patriarhiei  -   moaşte