Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
„Omul este chemat să facă fiecare lucru ca pentru Dumnezeu“
Înalt Preasfinţitul Părinte Iosif, Arhiepiscopul Europei Occidentale şi Meridionale, a susţinut miercuri, 25 ianuarie 2009, în Aula Magna „Mihai Eminescu“ a Universităţii „Al. I. Cuza“, conferinţa cu titlul „Cuvânt către tineri“. Înalt Preasfinţia Sa a răspuns invitaţiei Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi Români (ASCOR) - filiala Iaşi de a conferenţia, după ce, de sărbătoarea Bunei Vestiri, a oficiat Sfânta Liturghie la Biserica „Sf. M. Mc. Gheorghe“ - vechea Catedrală mitropolitană din Iaşi.
În prima parte a conferinţei, IPS Iosif a vorbit despre modalitatea prin care tinerii români din Europa au reuşit să fie atraşi de credinţa ortodoxă. „Mi-am dat seama, colindând toate ţările acestea de mai bine de zece ani, că cele mai multe dintre parohiile noastre sunt tinere. Eram foarte doritor să avem o asociaţie a tinerilor care să îi mobilizeze pe ceilalţi tineri, altfel decât liturgic. Ne-am adunat în jur de 100 de preoţi, tineri din Paris, dar şi din alte ţări, şi, împreună cu PS Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei, am fondat Asociaţia NEPSIS (cuvânt care în limba greacă înseamnă «trezvie»). Am zis că cel mai bun lucru dintre toate este să facem pe cât mai mulţi tineri din lumea ortodoxă, din lume, în general, să cunoască credinţa lucrativă a românilor. Am început în urmă cu zece ani să facem pelerinaje în România, cu câte 50 de tineri. După şapte ani, am reuşit să vedem toată România cu ajutorul ASCOR. Am reuşit să trăim împreună, în România, momente extraordinare, de mare intensitate duhovnicească, de rugăciune mai ales. Ne-am gândit dacă am putea să facem ceva practic, pe lângă aceste pelerinaje sau conferinţe. Atunci ne-am propus să ne ocupăm de copiii orfani din România. Tinerii au început să facă lucruri concrete. Nu le mai ajungea simplul fapt de a veni, de a vedea, de a se hrăni sufleteşte. Voiau să facă ceva pentru ţara noastră. Aceşti tineri au construit ceva împreună, au început să se ocupe de zeci de orfani din România, lăsându-se învăţaţi de Dumnezeu în ceea ce aveau de făcut, în urmarea firească a vieţii lor în Biserică“, a spus IPS Iosif. „Lumea în care trăim merge spre desacralizare“ Arhiepiscopul Europei Occidentale şi Meridionale a amintit, în continuarea cuvântului său, despre pericolele la care sunt expuşi tinerii şi despre desacralizarea lumii. „În universităţile din Iaşi sunt peste 85.000 de tineri. Dacă ar fi să calculăm câţi dintre cei 85.000 de oameni merg la biserică, au preocupări duhovniceşti, ne-am da seama că sunt foarte puţini. Nu numai că sunt foarte puţini, dar şi cei puţini se împuţinează, fiind atraşi de ceilalţi, într-ale lor. Nu este o provocare pentru noi faptul că suntem atât de mulţi adunaţi la un loc? Ce ar putea să ceară de la mine Hristos, în contextul în care trăiesc? Ce mărturie pot să aduc despre credinţa mea în locul acesta în care trăiesc? Societatea noastră încearcă să devină tot mai autonomă faţă de Dumnezeu. La Paris, în universităţi, nu ai voie să te duci să vorbeşti despre Dumnezeu. Franţa este o ţară liberă, ei nu au avut comunism niciodată. Dacă pronunţi numele lui Dumnezeu, poţi fi dat în judecată sau poţi fi denunţat rectorului universităţii. Lumea în care trăim merge spre desacralizare, spre autonomizare continuă. Trebuie să ştim că noi desacralizăm lumea, prin comportamentul nostru, prin ceea ce facem zi de zi. În afară de sacralizare, mai este indiferenţa, moarte a sufletului. A doua subjugare a atenţiei noastre este multimedia (internetul, televiziunea). O altă subjugare ar putea să fie astăzi căutarea neîncetată a unei stări de bine interior. Drogurile şi băutura sunt a treia subjugare a omului care caută starea interioară de confort. Învăţământul devine uneori pentru noi jug de care nu vrem să scăpăm. Ne adâncim, pierzându-ne total în studiu, ignorându-ne propria persoană şi ignorându-i pe ceilalţi doar pentru a stăpâni printr-o formă ştiinţa celuilalt. Mai este astăzi o provocare pentru noi, legată de ceea ce vom face mâine. Omul este chemat să facă fiecare lucru ca pentru Dumnezeu. Noi suntem cei care trebuie să asigurăm lumii de mâine, în numele lui Dumnezeu, un loc pe pământ unde copiii copiilor noştri vor trebui să trăiască. Ar trebui să ne dăm seama că aceasta este o responsabilitate uriaşă înaintea lui Dumnezeu. De multe ori suntem vinovaţi pentru faptul că foarte mulţi deviază atunci când caută adevărul şi cad peste surogate. Surogatul este ceea ce înlocuieşte adevărul. Tinerii se caută unii pe alţii pentru a intra într-un fel de comuniune pe care ei, până la un punct, o înţeleg, dar deviază în drame care nu se văd şi fiecare trăieşte în singurătatea lui“, a mai adăugat IPS Iosif.