Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
„Orice om poate fi aproapele cuiva”
Sfânta Liturghie a fost săvârșită ieri la Catedrala Patriarhală din București de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un sobor de slujitori. În cuvântul de învățătură, Preafericirea Sa a spus că Pilda samarineanului milostiv a inspirat întreaga lucrare socială și filantropică a Bisericii, care a văzut în fiecare om suferind pe aproapele, pe omul cu o valoare veșnică.
În Duminica a 25-a după Rusalii, Biserica Ortodoxă a amintit de Pilda samarineanului milostiv consemnată în Evanghelia după Luca 10, 25-37. În cuvântul de învățătură rostit ieri la Catedrala Patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că samarineanul milostiv este chipul iubirii lui Hristos în oameni. „Coborârea omului, despre care vorbește Mântuitorul Iisus Hristos, de la Ierusalim la Ierihon, și căderea lui între tâlharii care l-au bătut, dezbrăcat și lăsat aproape mort semnifică coborârea, decăderea și căderea umanității prin înstrăinarea de Dumnezeu și înrobirea ei în păcate și patimi. Această degradare care duce către moartea spirituală și fizică este ca o coborâre sau cădere. Tâlharii sunt patimile care pun stăpânire pe om, care îl dezbracă de haina demnității sale de ființă creată după chipul lui Dumnezeu și chemată la asemănarea cu Dumnezeu”, a spus PF Părinte Patriarh Daniel.
Pilda samarineanului milostiv, o pildă a mântuirii neamului omenesc
Pilda samarineanului milostiv este o prezentare alegorică a întregului plan de mântuire a omului de către Dumnezeu. „Sfinții Părinți ai Bisericii ne arată că pilda samarineanului milostiv este de fapt o pildă a mântuirii neamului omenesc prin Iisus Hristos, Care este «Samarineanul Milostiv», și Căruia, trecând pe cale și văzând omul rănit și stând aproape mort, i se face milă de el și îi leagă rănile turnând pe ele untdelemn și vin. Acesta înseamnă untdelemnul Botezului, plin de harul Duhului Sfânt, spre iertarea păcatelor și ridicarea omului, iar vinul turnat pe răni semnifică vinul Sfintei Euharistii, dăruit spre împărtășire oamenilor care cred în Hristos, spre iertarea păcatelor și spre viață veșnică. Casa de oaspeți la care este dus omul rănit, în tâlcuirea Sfinților Părinți, înseamnă însăși Biserica lui Hristos, care este mai mult un spital, și nu un tribunal, unde se vindecă cei răniți de păcate, înșelați de demoni, cei care au suferințe în trup, prin Sfintele Taine ale Bisericii, mai ales prin Taina Spovedaniei, Taina Împărtășaniei, Taina Sfântului Maslu”, a explicat Preafericirea Sa. Atunci când suntem ajutați de un om necunoscut nouă, și mai de departe de noi, atunci înțelegem că acest ajutor ne vine de la Dumnezeu. „Dumnezeu dorește să ne punem nădejdea în ajutorul Lui, și nu în ajutorul oamenilor, de aceea El ne trimite oameni să ne fie aproape, chiar dacă ei vin de departe sau sunt necunoscuți de noi. Evanghelia vrea să arate că aproapele nu este numai cel de un neam cu noi, ci orice om care este milostiv și prin care iubirea milostivă a lui Dumnezeu se arată între oameni. Orice om poate fi aproapele cuiva și orice om poate să fie un aproape care are nevoie de ajutorul celor din jur. Evanghelia ne spune că nu doar o categorie de oameni poate să fie aproapele celor din nevoi, ci fiecare om, dacă are inimă milostivă, și mâini harnice și darnice, poate deveni aproapele care ajută”, a spus Patriarhul României.
Biserica Ortodoxă Română l-a prăznuit ieri și pe Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț, care a iubit mult țările române, unde a găsit, după propriile mărturii, adevărata viață duhovnicească a Părinților de odinioară. Sfântul împreună cu ucenicii săi au tradus în limba românească și slavonă numeroase scrieri filocalice. „Timp de 15 ani a fost stareţ al mănăstirilor Neamţ şi Secu şi a dezvoltat o activitate duhovnicească deosebită. A avut o deosebită râvnă pentru traducerea scrierilor Sfinţilor Părinţi. Spovedania fraţilor de obşte se făcea în fiecare seară, iar pentru cei mai sporiţi duhovniceşte, o dată la trei zile. Sfântul Paisie de la
Neamţ a adunat aproape 1.000 de călugări din diferite ţări ortodoxe, încât la un moment dat Mănăstirea Neamţ devenise cea mai mare şcoală duhovnicească din întreaga Ortodoxie, cum spunea un episcop rus”, a explicat PF Părinte
Patriarh Daniel.
Pomenirea victimelor incendiului de la București și a atentatelor de la Paris
În cadrul Sfintei Liturghii s-a oficiat o slujbă de pomenire pentru cei trecuți la Domnul în urma incendiului de la Clubul Colectiv din București, dar și pentru victimele atentatelor cumplite de la Paris în urma cărora au murit și doi români.
La Catedrala Patriarhală a fost citită ieri Pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la prima Duminică a Postului Naşterii Domnului, în care credincioșii sunt îndemnați să participe la colectele care se vor desfășura pe parcursul Postului Crăciunului în bisericile ortodoxe, iar sumele strânse vor fi folosite pentru ajutorarea celor bolnavi, săraci și în nevoi materiale.
La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a îndemnat pe credincioși să fie mai milostivi în Postul Nașterii Domnului, să unească postul cu rugăciunea și fapta bună, și a dăruit celor prezenți în semn de binecuvântare iconițe cu chipul Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț.