Parade, slujbe şi manifestări de Ziua Naţională a României

În toate bisericile din ţară şi diaspora, ieri, de Ziua Naţională a României, au avut loc slujbe de Te Deum, în marile oraşe s-au organizat parade militare, precum şi deosebite manifestări culturale în multe localităţi. Manifestările pentru 1 Decembrie au avut o strălucire mai mare în Bucureşti şi Alba Iulia, cetatea Marii Uniri.

Românii de pretutindeni au ieşit ieri din case pentru a sărbători Ziua Naţională a României. Aproximativ 7.000 de persoane - aproape de trei ori mai mult decât în anii trecuţi - au asistat, în Piaţa Arcului de Triumf din Bucureşti, la tradiţionala paradă militară. Au fost prezenţi preşedintele Traian Băsescu, mulţi miniştri şi numeroase alte oficialităţi.

Din partea Bisericii Ortodoxe Române a fost prezent Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal. La evenimentul care a început în jurul orei 11:00 au defilat peste 1.500 de militari, prezentând tehnica militară aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Serviciului Român de Informaţii şi Serviciului de Protecţie şi Pază.

Tot în Bucureşti, de dimineaţă, au avut loc şi ceremonii militare de depuneri de coroane şi jerbe de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I şi la Monumentul Eroilor din faţa Palatului Naţional al Copiilor din Parcul Tineretului, iar seara, în Piaţa Tricolorului din faţa Palatului Cercului Militar Naţional, s-au desfăşurat un ceremonial militar şi un concert de cântece ostăşeşti, urmate de retragerea cu torţe a militarilor din Regimentul 30 Gardă "Mihai Viteazul".

Rugăciunile Bisericii pentru unitatea naţională

La Catedrala patriarhală, slujba de Te Deum a fost oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. După slujbă, Preafericirea Sa a vorbit despre Unirea din 1918, urmările ei şi despre jertfelnicia ostaşilor români căzuţi pe toate câmpurile de luptă. "Unirea de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 a fost încoronarea idealurilor, aspiraţiilor şi eforturilor jertfelnice ale poporului român de-a lungul secolelor. Unirea de la Alba Iulia a fost făcută de întreg poporul român, fiecare stare socială având o contribuţie la această unire. Biserica a avut un rol deosebit de important în pregătirea şi în realizarea acestei uniri pentru că secole de-a lungul, când provinciile româneşti erau despărţite prin graniţe politice artificiale, ea a contribuit cel mai mult la menţinerea unităţii spirituale, de cuget şi simţire românească", a precizat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Unirea din 1918 a fost un lucru firesc, deoarece între provinciile româneşti, în ciuda graniţelor, existau o comunicare şi o comuniune, iar "Unirea din 1918 a fost pregătită printr-o cooperare strânsă, patriotică, însufleţită şi mobilizatoare dintre conducătorii spirituali ai ţării şi între oamenii politici cu o conştiinţă profund patriotică", a reliefat Părintele Patriarh Daniel.

"Astăzi am văzut cu toţii că există o intensificare a interesului pentru marile momente din istoria ţării noastre pentru că există multă incertitudine. Când sistemele stabile până ieri se clatină, când siguranţa pe care şi-o face omul, sprijinindu-se pe propriile sale realizări şi resurse se clatină, poporul în mod instinctiv se îndreaptă spre valori perene, spre valori netrecătoare, se apropie de Dumnezeu Cel Veşnic şi Neschimbător şi, în acelaşi timp, îşi aduce aminte de oamenii care au păstrat cu jertfelnicie idealul unităţii, demnităţii şi libertăţii naţionale. Rugăm pe Bunul Dumnezeu să ne dăruiască dragostea înaintaşilor noştri, cultivarea unităţii de cuget şi simţire românească şi fiecare în felul lui să arate dragostea faţă de ţară nu numai o dată pe an, la 1 Decembrie, sau de două ori pe an, la 24 ianuarie, ci în fiecare zi, prin muncă cinstită, prin hărnicie, prin dărnicie şi prin respect faţă de înaintaşii care în vremuri grele cu multă înţelepciune au folosit împrejurări istorice favorabile pentru a întări unitatea şi demnitatea noastră. Această înţelepciune nu este numai rezultatul profesionalismului diplomatic, ci este şi rezultatul rugăciunilor din poporul credincios care luminează pe cei care ne conduc în aşa fel încât la momentul oportun se ia rapid deciziile care se impun", a arătat Preafericirea Sa.

Ziua tuturor românilor în Cetatea Marii Uniri

Şi la Alba Iulia, oraşul Unirii, au avut loc, de Ziua Naţională a României, ample manifestări religioase şi culturale. După Sfânta Liturghie, în faţa catedralei, Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, Înalt Preasfinţitul Andrei, Mitropolitul Clujului, şi Înalt Preasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, au oficiat Te Deumul dedicat Zilei Naţionale.

Atmosfera de sărbătoare s-a făcut simţită din plin chiar dacă frigul şi-a pus serios amprenta pe prima zi a lunii decembrie. Sărbătoarea de la Catedrala Reîntregirii a fost precedată de ceremoniile oficiale la care au participat oficialităţi naţionale şi locale. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înalt Preasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa a sute de credincioşi.

Înalt Preasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, a evidenţiat că "Unirea este rodul luptei pline de sacrificii a întregului popor, încununată prin actul de la 1 Decembrie 1918. Pe temelia unităţii de limbă, a tradiţiilor, a modului de viaţă a geto-dacilor, s-a clădit în urmă cu 2071 de ani statul dac centralizat şi independent creat de Burebista. Acesta se întindea din munţii Slovaciei şi Dunărea mijlocie până la Haemus şi Marea Neagră. Epoca lui Burebista a pregătit epoca lui Decebal, regele dacilor, care a înfruntat în secolul I d.Hr. una dintre cele mai mari forţe ale Antichităţii: Imperiul Roman".

IPS Irineu, care a adăugat că "de aici, de la Alba Iulia, capitala de suflet a tuturor românilor, Îl rog pe Marele Dumnezeu să binecuvinteze pe toţi fiii neamului nostru românesc şi ai Bisericii străbune. Dragi români, să fiţi sănătoşi şi voioşi. La mulţi ani!"

La sfârşitul cuvântului său, IPS Irineu a salutat actul de înfrăţire a oraşului Alba Iulia cu oraşul Chişinău, capitala Republicii Moldova. Manifestările dedicate Zilei Naţionale au continuat cu defilarea organizată de Ministerul Administraţiei şi Internelor pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, la care au asistat şi ierarhii transilvăneni.

La Budapesta, sărbătoare pe vaporul "Europa"

Şi în Ungaria românii au sărbătorit Ziua Naţională. Atât la Catedrala episcopală din Gyula, cât şi la Capela Românească din Budapesta a fost săvârşită slujba de Te Deum. În capitala ungară, la hotărârea ambasadorului României în Ungaria, Alexandru Victor Micula, Sărbătoarea Naţională a românilor avut loc în acest an, în ajunul praznicului Sfântului Andrei, pe un vapor numit "Europa", acostat pe Dunăre, în apropierea Palatului Parlamentului Ungar. La această manifestare a participat, la fel ca şi în anii precedenţi, Preasfinţitul Siluan, Episcopul ortodox român al Ungariei, împreună cu alţi preoţi din cadrul episcopiei, dar şi Preasfinţitul Părinte Lukian, Episcopul Eparhiei Sârbe din Ungaria şi Administratorul Eparhiei Ortodoxe Sârbe de la Timişoara, alături de numeroşi ambasadori ai altor ţări la Budapesta, oficialităţi şi cetăţeni români şi maghiari, care au dorit să fie prezenţi la eveniment. Manifestarea s-a încheiat printr-o croazieră pe Dunăre, la care au fost invitaţi să participe toţi oaspeţii.