Parastas la un an de la trecerea la cele veşnice a episcopului Ioachim Mareş

Preoţii şi credincioşii din Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului şi din Episcopia Huşilor s-au rugat împreună, în urmă cu două zile, în Catedrala "Înălţarea Domnului" din Bacău pentru vrednicul de pomenire episcop Ioachim Mareş, mutat la Domnul în urmă cu un an. Slujba de Parastas, precedată de Sfânta Liturghie, a fost săvârşită de trei ierarhi din Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Clopotele Catedralei "Înălţarea Domnului" din Bacău, cea mai mare catedrală aflată în construcţie din Patriarhia Română, au bătut sâmbătă pentru vrednicul de pomenire episcop Ioachim Mareş, la un an de când Preasfinţia Sa a trecut la cele veşnice. De dimineaţă, un sobor de preoţi din Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului şi din Episcopia Huşilor i-a întâmpinat în faţa Catedralei "Înălţarea Domnului" din Bacău pe Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, şi pe PS Ioachim Băcăuanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. Cei trei arhierei s-au închinat mai întâi icoanelor de pe catapeteasma altarului demisolului catedralei, apoi s-au îndreptat către cripta unde odihneşte episcopul Ioachim Mareş pentru a aşeza câte o floare la căpătâiul vrednicului de pomenire. Cei peste 500 de credincioşi, cărora li s-au alăturat autorităţi locale şi judeţene, au participat şi s-au rugat în cadrul Sfintei Liturghii săvârşite de IPS Teofan alături de PS Calinic Botoşăneanul şi de PS Ioachim Băcăuanul, înconjuraţi de un sobor de 20 de preoţi şi diaconi.

În cuvântul pe care l-a adresat celor prezenţi, PS Ioachim Băcăuanul a remarcat faptul că întâlnirea în rugăciune a arhiereilor, preoţilor şi credincioşilor a adus în comuniune sfântă pe cei care au trecut în viaţa veşnică. "Liturghia uneşte pe toţi în aceeaşi simţire pentru faptul că în Hristos înviat nimeni nu este mort, ci toţi suntem vii. Noi avem nădejdea că trăim o altă etapă a existenţialităţii prin Hristos înviat, aceea că suntem uniţi în Unicul Hristos", a spus Episcopul-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, care a mai amintit că la pomenirea de un an a episcopului Ioachim au fost invitaţi mai mulţi ierarhi ai Bisericii noastre, dar nu au putut ajunge la Bacău întrucât tot sâmbătă a avut loc şi slujba Parastasului de un an pentru fostul episcop al Sloboziei şi Călăraşilor, Damaschin Coravu. De asemenea, PS Ioachim Băcăuanul a mai menţionat că, deşi PS Corneliu, Episcopul Huşilor, nu a fost prezent la slujba de pomenire, aflându-se într-un pelerinaj în Ţara Sfântă, "avem convingerea că acolo, la mormântul lui Hristos, Preasfinţia Sa se va ruga pentru odihna sufletului adormitului robului lui Dumnezeu episcopul Ioachim Mareş". "PS Corneliu este reprezentat astăzi de părinţii consilieri de la Centrul Eparhial Huşi care au venit pentru a participa la această pomenire, adăugându-se familiei episcopului Ioachim Mareş", a spus în încheiere PS Ioachim Băcăuanul.

Episcopul Ioachim, "iubitor de Dumnezeu şi de oameni"

A urmat slujba de Parastas, la finalul căreia Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan a subliniat faptul că Dumnezeu a rânduit ca în calendarul Bisericii noastre să fie pomeniţi sâmbătă trei episcopi. Arhipăstorul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei a mai adăugat faptul că, după 1990, "ne-am obişnuit cu plecarea unor oameni vrednici dintre noi, stâlpi ai adevărului, flăcări ale credinţei, inimi arzătoare de dragoste". "Orice plecare este o despărţire, o durere, o dramă, o sărăcire. Dumnezeu are grijă de turma Sa şi trimite alte persoane. Dar până ne obişnuim cu ele, până le sesizăm harul, dorul ne duce tot spre cei care au fost. Prin plecarea lor pământul rămâne mai sărac, cerul însă devine mai bogat. Prin bogăţia cerului, sărăcia noastră este depăşită. Avem încredinţarea că toţi cei care au plecat sunt apărătorii noştri în faţa Preasfintei Treimi. Vlădica Ioachim a plecat din această lume la vârsta de 82 de ani. A cunoscut viaţa de protopopiat, a slujit multă vreme ca arhiereu, a primit crucea de preot, iar pe lângă această cruce s-au mai aşezat şi altele, fără ca cele primite mai întâi să fie îndepărtate de la dânsul. A trecut din golgotă în golgotă, aşa cum este viaţa unui om care se dedică lui Dumnezeu. Adevărata bucurie nu o găseşti decât în cruce. Tristeţea te cuprinde când încerci să-ţi găseşti bucuria lăsând crucile slujirii la o parte. Episcopul Ioachim a fost iubitor de Dumnezeu şi de oameni. Preasfinţitul părinte Ioachim ne-ar lăsa la un an de zile ca testament două lucruri izvorâte din teologia Sfintei Scripturi şi din cea a Sfinţilor Părinţi. Primul este să punem pe primul loc în această viaţă dragostea de Dumnezeu, iar al doilea îndemn ar fi "unii pe alţii iubiţi-vă" (Rom. 12, 10)", a afirmat IPS Părinte Teofan.