În Ajunul Crăciunului, 24 decembrie, la Reședința Patriarhală din Capitală a fost vestită, potrivit rânduielii tradiționale, Nașterea Domnului. După oficierea Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia, soborul de slujitori condus de părintele arhimandrit Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale istorice din București, a purtat icoana praznicală la Reședința Patriarhală. Aceștia au fost întâmpinați în Salonul „Sfinții Români” din Reședința Patriarhală de către Întâistătătorul Bisericii noastre, cu acest prilej fiind săvârșit și un Polihroniu.
Parastas pentru singura femeie care a votat unirea Basarabiei cu România
Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, a săvârşit duminică, 27 martie, slujba Parastasului pentru Elena Alistar, singura femeie din Sfatul Ţării care a votat unirea Basarabiei cu România, în cadrul procesului de reîntregire a ţării din 1918.
Evenimentul comemorativ a avut loc cu ocazia împlinirii a 104 ani de la săvârşirea acestui act istoric, slujba de pomenire fiind oficiată în Cimitirul „Şerban Vodă”-Bellu, acolo unde osemintele sale au fost înmormântate în 1962, ulterior trecerii sale la Domnul în anul 1955.
În cuvântul de binecuvântare rostit la finalul slujbei, Episcopul Basarabiei de Sud a evidenţiat personalităţile din Sfatul Ţării care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri din 1918: „Pe lângă marile personalități, Pan Halippa, Ciurunga, pe lângă toate câte au fost acolo, a mai existat o figură smerită, dar foarte însemnată, a Elenei Alistar. Era o femeie foarte respectată, fiind aleasă în Sfatul Țării a rămas după aceea în conștiința basarabenilor ca o femeie puternică, o femeie demnă care a avut un rol însemnat la promovarea și extinderea Unirii”.
Elena Alistar s-a refugiat în România în anul 1940, după ce Basarabia a fost ocupată de Uniunea Sovietică, locuind o perioadă la Iaşi. Ultima parte a vieţii şi-a trăit-o la Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, unde comuniştii i-au stabilit domiciliul forţat.






.jpg)
