Patriarhul României va sfinţi Catedrala din Caransebeş

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi, este aşteptat mâine, 12 septembrie, să oficieze slujba de sfinţire a Catedralei "Învierea Domnului" din Caransebeş.

Evenimentul va intra în istoria Episcopiei Caransebeşului ca momentul în care visul înaintaşilor, dar şi al clerului şi credincioşilor din zilele noastre, a devenit realitate. Sfinţirea lăcaşului de cult vine după zeci de ani de zbucium pentru istorica Episcopie a Caransebeşului, după jertfe nenumărate din partea ctitorilor, tocmai în anul când, la Caransebeş, se sărbătoreşte centenarul întronizării episcopului Miron Cristea, cel care a devenit mai târziu primul patriarh al României.

Cele mai importante realizări ale Bisericii Româneşti din Transilvania, în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în timpul mitropolitului Andrei Şaguna, au fost restaurarea Mitropoliei Transilvaniei (1864) şi reînfiinţarea Episcopiei Caransebeşului, realizări ce au condus la dezvoltarea vieţii bisericeşti şi culturale a românilor transilvăneni. Caransebeşul, străvechi centru bisericesc al Banatului, şi-a dobândit episcopia prin diploma imperială din 8 iulie 1865. Condiţiile pentru întreţinerea unei episcopii erau vitrege. Caransebeşul dispunea pentru episcopie doar de o casă dărăpănată, o moară dată în arendă şi câteva iugăre de pământ. Episcopii Caransebeşului au luptat, în condiţii istorice grele, pentru afirmarea duhovnicească, culturală, naţională şi patrimonială a Episcopiei Caransebeşului.

Lucrări începute în 1996

Din cauza greutăţilor materiale, în oraşul Caransebeş nu s-a putut clădi o catedrală episcopală, acest statut avându-l cel mai vechi lăcaş de cult din Caransebeş, Biserica "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe", construită în secolul al XVIII-lea. Prima iniţiativă concretă de a ridica, la Caransebeş, o catedrală episcopală a aparţinut patriarhului Miron Cristea, care în vremea păstoririi sale la Caransebeş (1910-1919) a vorbit, de nenumărate ori, despre necesitatea ridicării unei noi catedrale. Din pricina condiţiilor politice de dinainte de 1 Decembrie 1918, acest lucru nu s-a putut realiza.

Episcopul Veniamin Nistor, titular al Episcopiei Caransebeşului în perioada 1941-1949, a urmărit încă din prima zi a păstoririi sale ridicarea unei catedrale în Caransebeş. Însă, din cauza greutăţilor prilejuite de anii războiului şi datorită instaurării regimului comunist, catedrala nu s-a mai construit. Mai mult, la 5 februarie 1949, istorica Episcopie a Caransebeşului a fost desfiinţată. Prin voia şi lucrarea lui Dumnezeu, episcopia a fost reîntemeiată în 1994. Restauratorul Episcopiei Caransebeşului, episcopul Emilian Birdaş, a întocmit planul noii catedrale, iar piatra de temelie a fost pusă la data de 27 octombrie 1996 de Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, pe atunci Episcop al Caransebeşului.

Slujbe la demisol

Proiectul catedralei a fost întocmit de SC Renovatio SRL din Arad, care a creat unele probleme, iar structura de rezistenţă a fost elaborată de prof. dr. ing. Avram Jurcă. Lucrarea a fost începută de Înalt Preasfinţitul Mitropolit Laurenţiu, în timpul păstoririi ca Episcop de Caransebeş şi dusă până la cota ^16 metri, apoi Episcopul Laurenţiu Streza a devenit Mitropolitul Ardealului. Fundaţia catedralei a fost executată de SC Construct 102 SRL Caransebeş din anul 1997 până în anul 2000, când s-a ajuns la cota zero. Construcţia zidurilor din cărămidă a început în anul 2000 prin SC Hidroconstrucţia SRL Caransebeş, până în anul 2005 ajungându-se la nivelul ferestrelor.

În anul 2006, a fost amenajat pentru slujire demisolul, de către Preasfinţitul Lucian, actualul Episcop al Caransebeşului, Catedrala episcopală "Învierea Domnului" intrând în circuitul religios liturgic prin târnosirea altarului la 24 decembrie 2006. În cursul anilor 2007 şi 2008, catedrala a fost ridicată, acoperită cu tablă din cupru şi tencuită la exterior. Firmele constructoare au fost SC LB Crismi SRL şi SC Granit Prest SRL din Lugoj.

Dumnezeu a împlinit lucrările prin vrednicii de pomenire ctitori, miluitori şi binefăcători ai acestui sfânt lăcaş de închinare ierarhi, preoţi, monahi şi credincioşi ai Eparhiei Caransebeşului. Lucrările de construcţie a catedralei au fost sprijinite şi de Guvernul României, Secretariatul de Stat pentru Culte, Consiliul Judeţean Caraş-Severin şi Primăria municipiului Caransebeş.

Clopote din Germania

În anul 2009 s-au continuat lucrările de tencuire şi amenajare interioară, care au fost finalizate în vara anului 2010. Iconostasul, sculptat în lemn de stejar şi de paltin, precum şi uşile bisericii au fost confecţionate de firma SC Livadar Impex SRL din Arad. Cele şapte clopote, executate de firma Hörz din Ulm - Germania, au fost sfinţite şi aşezate în cele două turle, la praznicul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir din 2007. Icoanele care împodobesc altarul şi frontispiciul catedralei au fost realizate în tehnica mozaicului de SC ARTGEORGIES SRL din Iaşi.

Scaunul episcopal de la Caransebeş

Diploma imperială din 8 iulie 1865, prin care se înfiinţa Episcopia Caransebeşului, menţiona: "Caransebeşul, care şi în timpuri vechi a avut episcopie de rit greco-oriental, decidem a-l împodobi de aici înainte cu scaun episcopal. Eparhia sa cuprinde toate parohiile româneşti care se află, sau în viitor se vor afla, în teritoriul protopopiatelor: Caransebeş, Mehadia, Lugoj, Făget, Oraviţa, Jebel, Vârşeţ, Palanca, Panciova şi Ciacova", se precizează în documentul amintit.