Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Pe scurt

Pe scurt

Data: 16 Martie 2008

303 ani de când Antim Ivireanul a fost ales episcop

Ieri, 16 martie a.c., s-au împlinit 303 ani de la alegerea lui Antim Ivireanul ca episcop de Râmnic. În cei trei ani cât a păstorit la Râmnic, s-a ocupat de buna chivernisire a bunurilor eparhiale şi a tipărit multe cărţi. S-a preocupat de reconstruirea mănăstirilor vâlcene Surpatele şi Govora, informează Radio Trinitas. De asemenea, a acordat o mare atenţie şi Mănăstirii Cozia. La îndemnul episcopului Antim Ivireanul, s-a adăugat pridvorul deschis, cu arcade simple, largi, sprijinite pe coloane de piatră în torsadă, având capiteluri în frunză de acont, acoperit cu o calotă sferică şi două semicupole mai joase. Tot din vremea lui Antim Ivireanul datează vechile chilii, cele cinci camere domneşti boltite, situate pe laturile de nord şi de sud ale incintei şi cele patru cerdacuri. Este ctitorul Mănăstirii „Toţi Sfinţii“ din Bucureşti - numită astăzi Mănăstirea Antim -, unul dintre cele mai remarcabile monumente de arhitectură, pictură şi sculptură din ţara noastră. Antim Ivireanul a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în anul 1992, fiind sărbătorit în fiecare an, la 27 septembrie.

Importanţa pomenirii celor adormiţi

Începând cu Sâmbăta Sfântului Teodor (anul acesta,15 martie), în fiecare sâmbătă din Postul Mare, exceptând-o pe cea de dinaintea Învierii Domnului, în toate bisericile ortodoxe se face şi pomenirea celor adormiţi întru Domnul. „Pomenirea morţilor este cea mai frumoasă manifestare şi împlinire a poruncii «Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta». În acelaşi timp, este cel mai profund mod de a-ţi manifesta recunoştinţa faţă de cei mai însemnaţi binefăcători ai tăi. Sfânta Biserică, prin cultul morţilor, ne ajută să întărim relaţia dintre generaţii şi ne învaţă că iubirea nu piere niciodată. Prin cultul morţilor, Biserica ne învaţă să fim generoşi, să facem milostenie pentru sufletele adormiţilor. Binefacerea pentru cei răposaţi este lipsită de orice gând ascuns şi de orice plată, şi, totuşi, câştigul este enorm, deoarece relaţia dintre noi şi cei adormiţi este asemănătoare celei dintre omul credincios şi sfinţii lui Dumnezeu“, a declarat pentru Radio Trinitas pr. Gheorghe Colţea, protopop de Bran-Zărneşti.