Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Pelerinaj al credincioșilor Parohiei Balta Albă

Pelerinaj al credincioșilor Parohiei Balta Albă

Galerie foto (4) Galerie foto (4) Știri
Un articol de: Silviu Dascălu - 29 August 2017

Credincioșii parohiei bucureștene „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul” - Balta Albă au mers în perioada 21-27 august într-un nou pelerinaj cu Agenția „BASILICA Travel” a Patriarhiei Române. De această dată, credincioșii însoțiți de părintele paroh Vasile-Cristian Niță au mers în Banat și în Crișana.

Itinerarul a fost și acum unul foarte bogat și variat, pelerinii închinându-se cu binecuvântată bucurie sfintelor icoane și sfintelor moaște; ei au admirat pictura, arhitectura sau peisajul de la mai multe locașuri de închinăciune de pe traseul urmat.

Credincioșii au vizitat și s-au închinat la următoarele sfinte locașuri de închinăciune: Mănăstirea Cotmeana, Mănăstirea Bis­trița, Mănăstirea Hurezi, Mănăstirea Polovragi, Mănăstirea Tismana, Mănăstirea Almăj-Putna, Mănăstirea Vasiova, Mănăstirea Timișeni Șag, Mănăstirea Gai, Mănăstirea Hodoș Bodrog, Mănăstirea „Sfânta Cruce”-Oradea, Mănăstirea Izbuc, Mănăstirea Crișan, Catedrala Mitropolitană din Sibiu, Schitul Păltiniș, Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie”-Paltinul, Mănăstirea Curtea de Argeș.

„Cinstind sfintele moaște în bisericile mănăstirilor Bistrița, Tismana, Curtea de Argeș și în Catedrala din Timișoara, credincioșii au aflat și despre hotărârile Sfântului Sinod din anii 1950 și 1955, luate în timpul Patriarhului Iustinian Marina, privind canonizările Sfinților Nicodim și Iosif cel Nou de la Partoș, dar și de genera­lizarea cultului în toată Biserica Ortodoxă Română al Sfinților Grigorie Decapolitul și Filofteia”, a mărturisit părintele Vasile-Cris­tian Niță.

Au fost vizitate și numeroase obiective turistice

Pașii pelerinilor au fost purtați nu doar spre obiective duhov­nicești, ci și la numeroase obiective culturale. Au vizitat ansamblul monumental „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu - omagiu adus eroilor căzuți în timpul Primului Război Mondial, proiectat și construit de Constantin Brâncuși; Parcul mulinologic Rudăria - cel mai mare complex de mori de apă din sudul Europei; cascada Bigăr - situată în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, unică prin felul în care apa cade pe mușchi și se împarte în fâșii, una dintre cele mai spectaculoase căderi de apă din lume, potrivit site-ul The World Geography care a inclus-o pe primul loc într-un top al cascadelor din toată lumea, în anul 2013.

De asemenea, enoriașii Parohiei Balta Albă au vizitat Teatrul din Oravița - prima clădire de teatru din Europa iluminată cu lămpi de acetilenă, copie fidelă a fostului Burgtheater din Viena. În 1868 aici a avut reprezentație și trupa Pascaly din care făcea parte, ca sufleur și secretar al directorului, Mihai Eminescu. În amintirea acestui eveniment teatrul poartă numele marelui poet.

Au mai vizitat Gara Oraviţa - inaugurată în 1847 și fiind prima gară din teritoriul actual al României; Muzeul locomotivelor cu abur din Reșița - cel mai mare muzeu tehnic în aer liber din Europa unde este expusă și Resicza, prima din cele trei locomotive cu aburi construite în spațiul sud-est european, la Reșița, în anii 1872-1873.

Pelerinajul a inclus și călătoria pe ruta Oraviţa-Anina, prima cale ferată montană din România, inau­gurată in 1863, supranumită Semmeringul bănăţean, datorită asemănării peisajelor pitoreşti bănățene cu cele austriece din Munții Alpi prin pasul Semmering. Linia ferată are o lungime de 33 de kilometri şi cuprinde 14 tuneluri şi zece viaducte. Unele tuneluri sunt cele mai vechi folosite în Europa, fiind săpate cu dalta și ciocanul, dinamita nefiind încă inventată.

Apoi, credincioșii au vizitat Catedrala Mitropolitană din Timişoara, cu hramul „Sfinții Trei Ierarhi”, construită în perioada 1936-1946, cu înălţimea de 90,5 metri, fiind cea mai înaltă biserică din România. Aici, pelerinii au aflat că la momentul construirii sfântului locaș primăria a pus la dispoziţie în mod gratuit toată cantitatea de cărămidă, iar Uzinele din Reşiţa au făcut o reducere de 30% la preţul de achiziţie a 330 tone fier.

„Panteonul Moţilor” din satul Ţebea a fost un alt obiectiv vizitat, unde se află mai multe obiective care amintesc de vremurile glorioase de luptă ale moților, împotriva nedreptăților sociale, pentru eliberare și unitate națională.

În cimitir se află mormintele lui Avram Iancu, Ioan Buteanu și Simeon Groza, revoluționari de la 1848, dar și gorunul lui Horea. Sub acest copac, în anul 1784, Horea i-a chemat la luptă pe moţii adu­naţi, îndemnându-i la răscoală.

La Mănăstirea „Sfânta Cruce”-Oradea, pelerinii au participat vineri la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie.

Muzeul de la Dumbrava Sibiului, Transfăgărășanul și Vidraru

Un alt obiectiv turistic important vizitat de părintele Niță împreună cu credincioșii pe care îi păstorește este Muzeul în aer liber ASTRA-Dumbrava Sibiului - cel mai mare de acest fel din ţară şi unul dintre cele mai întinse din Europa. De pe întreg cuprinsul României au fost aduse aici şi reconstruite de către specialişti în jur de 400 de case ţărăneşti, edificii rurale autentice şi instalaţii tradiţionale: locuinţe simple, gospodării de meşteşugari, biserici, hanuri, pavilioane, porţi, fântâni, mori (cea mai bogată colecţie de mori din lume), ateliere, căruţe, teascuri, cuptoare etc.

De la Sibiu, traseul pelerinajului a urmat Transfăgărășanul - drum ce atinge cota de 2.042 de metri, fiind al doilea drum din România ca altitudine, după Transalpina și Bâlea-Capra, cel mai lung tunel rutier din țară, având o lungime de 887 m; Barajul Vidraru construit pe râul Argeș - cu o înălțime de 166 de metri,fiind cel mai înalt baraj din România, dar și cel mai mare baraj în arc din țară.

„La finalul călătoriei duhov­nicești, în staţiunea montană Păltiniș, situată la cea mai mare altitudine din ţară (1.442 m), participanţii la pelerinaj au primit din partea Sectorului Pelerinaje al Patriarhiei Române diploma de pelerin, cărți de rugăciuni și iconițe”, ne-a mai spus părintele paroh Vasile-Cristian Niță.

Citeşte mai multe despre:   Parohia Balta Albă  -   pelerinaj