Pelerinaj al credincioșilor Parohiei Balta Albă

Credincioșii Parohiei „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul”-Balta Albă, însoțiți de părintele paroh Vasile Cristian Niță, au mers marți, 25 iulie, într-un pelerinaj la mai multe mănăstiri din jurul Capitalei. Deplasarea a fost realizată cu ajutorul Agenției de Pelerinaje BASILICA Travel a Patriarhiei Române.

Fiind Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor biseri­cești, acest pelerinaj a inclus vizitarea a cinci locașuri sfinte din Arhiepiscopia Bucureștilor, care sunt înzestrate cu icoane şi picturi renumite ­pentru frumuseţea lor şi reprezentative pentru arta creştin-ortodoxă.

„Primul popas a fost la Mănăstirea Plumbuita, monument de arhitectură din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, unde credincioșii au participat la Sfânta Liturghie. În bisericile mănăstirilor Căldă­rușani și Țigă­nești, pelerinii au aflat despre stilurile şi tehnicile de pictură bisericească și au remarcat lucrările executate de pictorul Dimitrie Belizarie, considerat un maestru al picturii biseri­cești, cel care a zugrăvit în stil neobizantin și Catedrala Patriarhală din Bu­curești”, ne-a declarat părintele paroh Vasile Cristian Niță.

În muzeul Mănăstirii Căl­dărușani, vizitatorii au fost impresionați de frumusețea icoanelor pictate de Nicolae Grigorescu, între anii 1854 şi 1855, în vreme ce acesta deprindea desăvâr­șirea în arta picturii sub îndrumarea pictorului ieromonah Evghenie Lazăr și a celorlalți meșteri iconari. Prețuită a fost și pictura bisericii Mănăstirii Sitaru, realizată în anul 1753 de preoții Dima și Neacșa din Brașov, reprezentanţi de seamă ai șco­lilor de pictură postbrâncoveneşti.

„La finalul călătoriei duhov­nicești a fost admirat cel mai vechi ansamblu pictural ajuns până la noi, din mănăstirile și bisericile Arhiepiscopiei Bucu­reștilor, care se află la Mănăstirea Snagov și păstrează, chiar dacă cu restaurări și refaceri succesive, aproape integral decorul pictural din 1563, an în care a fost îmbrăcată în frescă de către zugravul Dobromir cel Tânăr”, a mai adăugat părintele paroh.

Având în vedere că în acest an sunt comemoraţi și Patriarhul Justinian Marina și apărătorii Ortodoxiei în timpul comunismului, pelerinilor li s-a explicat și legătura dintre vrednicul de pomenire Patriarh Justinian și locașurile vizitate sau legătura acestuia cu mănăstirile.

Mănăstirea Plumbuita a fost salvată prin înfiinţarea Atelierelor Patriarhiei Române cu secții de sculptură, de tâmplărie mecanică și manuală, de preparat tămâie și ateliere de prelucrare a obiectelor de cult din metal, inclusiv o secție de turnat clopote.

La Mănăstirea Ţigăneşti, pe lângă Atelierul de covoare și stofe, Patriarhul Justinian a înfiinţat şi o secţie de broderie artistică religioasă, cu călugăriţele absolvente de seminar şi alungate de comunişti din Facultatea de Teologie, cu veniturile obținute renovând mănăstirea.

Măicuțele au confecționat ­covoare pentru Catedrala din Canterbury și biserici din Germania, iar între anii 1977 şi 1978 au refăcut broderiile de la Castelul Peleş din Sala Maură, după modelele lucrate în Franţa şi ­Viena, ca răsplată mănăstirea fiind trecută în Cartea de Onoare a castelului.