„Taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută”, Nașterea din Fecioara Maria a Fiului lui Dumnezeu devenit Om, a fost prăznuită cu multă solemnitate și bucurie la Catedrala Patriarhală din
Pelerinaj „Pe urmele Brâncovenilor“
La începutul lunii mai, Biserica „Sfânta Ecaterina“ din Bucureşti a organizat în cadrul proiectului catehetic „Cunoaşterea, cale spre desăvârşire“ un pelerinaj intitulat „Pe urmele Brâncovenilor“, cu tineri din parohie şi cu studenţi ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Capitală. Călătoria, realizată prin Basilica Travel, a inclus vizitarea mai multor mănăstiri din judeţul Vâlcea, respectiv: „Dintr-un lemn“, Surpatele, Polovragi, Hurezi. Pe lângă aceasta, tinerii au făcut cunoştinţă cu vestiţii meşteri olari din zonă care lucrează vase din ceramică. Din itinerar nu au lipsit culele din Măldăreşti.
Pelerinajul, care a durat două zile, a inclus şi susţinerea unor cateheze pentru tineri, având ca teme iubirea ca jertfă supremă, singura care durează în veşnicie, cu exemplificare din viaţa Sfinţilor Martiri Brâncoveni.
Părintele paroh Adrian Niţă a vorbit despre virtuţile teologale ale creştinismului, pornind de la cuvintele Sfântului Apostol Pavel, „credinţa este încredinţarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute“ (Evrei 11, 1), afirmând că această primă virtute ne însoţeşte toată viaţa noastră pământească, până în pragul morţii. „În eternitate, omul nu mai are nevoie de credinţă, fiindcă el vede ceea ce a crezut. De acolo îl poartă nădejdea că va intra în Împărăţia lui Dumnezeu, iar aceasta durează până la Judecata Universală. Iar de la Judecată, singura care nu ne va mai părăsi niciodată este iubirea, virtute în care fiecare om creşte şi se adânceşte permanent. Toate virtuţile au finalul în iubire. Pe aceasta o arată şi domnul Constantin Brâncoveanu, sfântul pe urmele căruia ne aflăm. El nu a pregetat să se îndemne pe sine şi familia sa la mărturisirea cu preţul vieţii a credinţei creştine. A renunţat la viaţa sa pământească, preferând să câştige Împărăţia lui Dumnezeu. Astfel, domnitorul român rămâne un model pentru noi.“ (A. Păunoiu)