Personalitatea lui Nicolae-Nifon Bălăşescu

Editura Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu aduce în actualitate viaţa şi activitatea cărturarului Nicolae-Nifon Bălăşescu, printr-o amplă lucrare a teologului Emanuel Tăvală, cadru didactic la universitatea sibiană şi tânăr cercetător în dreptul canonic.

Lucrarea "Nicolae-Nifon Bălăşescu - între "călugărul chirovag" şi "luceafărul rătăcitor"", scrisă de Emanuel Tăvală, ne face cunoscută viaţa unui aprig luptător pentru unitatea românilor şi pentru emanciparea acestora prin cultură, a unui adevărat ctitor de şcoală românească şi a unei personalităţi culturale marcante din secolul al XIX-lea. Aria extinsă în care şi-a desfăşurat activitatea şi neîntrerupta peregrinare printre românii din sudul ţării, pentru a cerceta viaţa comunităţilor întemeiate de confraţii săi, l-au determinat pe Nicolae-Nifon Bălăşescu să se autocaracterizeze ca "luceafăr rătăcitor" şi "călugăr chirovag".

În ciuda tuturor controverselor istorice, autorul arată în lucrare că Nicolae-Nifon Bălăşescu s-a născut la 1806, în Haşag, o localitate din apropierea Sibiului. Documentul care atestă acest lucru, un Curriculum Vitae în limba germană, a fost descoperit de autor la Biblioteca Academiei Române, Secţia manuscrise. Nicolae-Nifon Bălăşescu a studiat Filosofia, Dreptul şi Teologia, s-a călugărit pe 26 ianuarie 1852 la Mănăstirea Neamţ şi s-a închinoviat la Căldăruşani. A fost profesor de gimnaziu şi primul director al Seminarului Teologic din Bucureşti. Autorul prezintă în lucrare activitatea lui Nifon Bălăşescu la seminarul din Bucureşti, instituţie de învăţământ proaspăt înfiinţată şi care, după opinia autorului, ar trebui să-i poarte numele. Pe lângă organizarea administrativă, un rol important l-a avut la întocmirea manualelor şi tipărirea acestora la Sibiu cu sprijinul Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, mitropolitul Transilvaniei, amintind "Gramatica română pentru seminarii şi clasele mai înalte", dar şi Dicţionarul Latin-român, tipărit până la cuvintele "catabolum-catabulum", prima lucrare de acest gen pe pământ românesc.

O altă informaţie de noutate pe care Emanuel Tăvală o aduce în cartea sa este hirotonia lui Nicolae Nifon-Bălăşescu ca preot.

Corespondenţa şi articole de gazetă

Activitatea marelui cărturar s-a concentrat şi pe organizarea şcolilor româneşti din Dobrogea vremii sale, aflată sub tutela Imperiului Otoman. În perioada 1872-1875 a poposit în peste 70 de comunităţi româneşti, unde a înfiinţat 21 de şcoli şi a condus şcoala românească din Tulcea.

A mers la Viena şi Constantinopol pentru documentare, iar în metropola de pe malul Bosforului s-a întâlnit cu Alexander Thompson, ambasadorul britanic la Constantinopol, pentru traducerea Bibliei în limba română, susţinută de Societatea Biblică Britanică. Corespondenţa dintre cei doi este tradusă din limba germană şi publicată în lucrarea lui Emanuel Tăvală.

Printre alte iniţiative ale cărturarului se numără şi disponibilitatea de a merge la Muntele Athos pentru a preda la şcoala românească ce urma să se înfiinţeze acolo de Guvernul român.

Lucrarea reuneşte corespondenţa lui Nicolae-Nifon cu George Bariţiu, publicată în volumele "George Bariţiu şi contemporanii săi" şi toate articolele cărturarului publicate în cotidianul "România liberă", materiale în care prezintă situaţia românilor din Dobrogea. Articolele din ziar au fost transcrise de autor din Arhivele Bibliotecii Academiei Române. Printre alte documente publicate în lucrare amintim scrisori cu privire la şederea lui Bălăşescu în Transilvania şi activitatea Sfântului Andrei Şaguna la Sibiu înainte de 1848, scrisori şi documente în legătură cu Revoluţia de la 1848 şi corespondenţa lui Nifon Bălăşescu cu Dionisie Romano.

Cartea are şi două rezumate, în limba engleză şi în limba germană, iar cuvântul de binecuvântare aparţine Preasfinţitului Visarion, Episcopul Tulcii, care îşi exprimă bucuria că "dr. Emanuel Tăvală, fiu al Mărginimii Sibiului, readuce chipul şi faptele lui Nifon Bălăşescu în actualitate, prezentându-l ca un model atât pentru slujitorii Bisericii, cât şi pentru cei ai şcolii româneşti".