Pomenirea eroilor macedo-români din Balcani în Capitală

Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, a săvârşit marți, 23 martie, slujba Parastasului pentru eroii macedo-români din Balcani în Biserica „Izvorul Tămăduirii” a Parohiei Mavrogheni din Capitală. La finalul slujbei de pomenire, Preasfinţia Sa a rostit un cuvânt de binecuvântare în care a evocat figura părintelui Haralambie Balamace şi a evidenţiat contribuţia lui şi a altor macedo-români pentru păstrarea identităţii naţionale, culturale şi religioase a românilor din sudul Dunării.

Slujba de pomenire ocazionată de împlinirea a 107 ani de la uciderea părintelui Haralambie Balamace şi a altor trei români pentru lupta lor de apărare a identităţii naţionale şi culturale a românilor din Peninsula Balcanică a fost săvârşită la iniţiativa Societăţii de Cultură Macedo-Română, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

La finalul slujbei Parastasului, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, a rostit un cuvânt de binecuvântare în care a evidenţiat importanţa luptei eroilor care au plătit cu viaţa dorinţa de păstrare a identităţii culturale şi religioase.

„Comemorarea tradiţională din ziua de 23 martie este închinată tuturor celor care cu multă dârzenie şi conştiinţă de credinţă, de limbă şi de neam au căzut în lupta de apărare a identităţii noastre acolo unde românii au trăit amestecaţi cu alte popoare. La această dată facem amintirea uciderii în ajunul praznicului Învierii Domnului a preotului Haralambie Balamace, un adevărat erou al poporului român şi al poporului albanez. Este cunoscută dârzenia românilor din Balcani care, în ciuda greutăţilor istorice, au păstrat de-a lungul secolelor identitatea lor lingvistică, naţională şi mai ales religioasă. Mulţi dintre cei care au luptat pentru drepturile românilor din Balcani au căzut victime ale intoleranţei şi urii, printre ei aflându-se şi părintele Haralambie, care a jucat un rol extrem de important, atât în dezvoltarea învăţământului în limba română printre macedo-românii din Epir şi Albania, cât şi pentru emanciparea bisericească a românilor din Balcani, cerând insistent crearea unui episcopat românesc în sudul Dunării”, a spus Preasfinţia Sa.

Totodată, ierarhul a subliniat caracterul jertfelnic al întregii lucrări pastorale a părintelui Balamace, încununată cu sacrificiul suprem în slujba Bisericii strămoşeşti şi a poporului român: „De ce îl numim martir pe părintele Balamace? Martorii care au fost prezenţi la asasinarea lui spun că, la un moment dat, a fost pălmuit de un soldat, iar el şi-a întors faţa spunând: «Loveşte şi pe cealaltă parte, pentru că nu voi suferi eu mai mult decât a suferit Iisus Hristos! Ştiu că mor pentru dreptate şi pentru naţiune». Părintele şi cei împreună cu el au dat dovadă de un comportament profund evanghelic faţă de cei care le-au sfârşit cu brutalitate vieţile. Comemorarea acestor martiri în anul 2021 are o semnificaţie cu totul deosebită. În Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României comemorăm cu deosebită recunoştinţă un preot şi pe cei împreună-pătimitori cu el, care s-au născut şi au trăit în afara graniţelor României, pentru lucrarea lor deosebită în păstrarea identităţii naţiunii noastre”.

În continuare, Mihai Totti, vicepreşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Română, a rostit un cuvânt de omagiere a celor care, alături de părintele Haralambie Balamace, au luptat pentru afirmarea românismului la sud de Dunăre: „Astăzi facem pomenirea martirilor macedo-români din Balcani care s-au jertfit pentru românism, pentru limba română şi pentru credinţa ortodoxă. Părintele Haralambie Balamace, Papa Lambru Balamace, a fost un exponent al românismului în sudul Dunării după ce românitatea nord-dunăreană s-a despărţit de cea sud- dunăreană. Faptul că a fost ucis cu sălbăticie în ziua Învierii Domnului, împreună cu alţi fruntaşi români, a reprezentat şi o jertfă de sânge a acestui popor pentru credinţă şi limbă, iar noi, cei care îi comemorăm astăzi, nu putem decât să ne exprimăm marea pioşenie şi mulţumire pentru sacrificiul lor”.

Părintele Haralambie Balamace, împreună cu fratele său, Sotir, şi alţi doi români au fost ucişi în noaptea Sfintelor Paşti a anului 1914, trupurile lor fiind desfigurate prin lovituri de baionetă. Cei patru români fac parte dintr-o serie de circa 1.000 de români din sudul Dunării, preoţi, profesori, învăţători sau oameni simpli, care au luptat pentru apărarea identităţii naţionale, de limbă şi credinţă, în comunităţile în care vieţuiau şi care au plătit aceste eforturi cu preţul vieţii lor. În anul 1962, părintelui Haralambie Balamace i s-a acordat titlul de „Erou albanez în lupta contra elenizării”, iar în 1994, preşedintele Sali Berisha i-a acordat titlul de „Învăţător al neamului”.