După ce zilele de luni și marți ale săptămânii trecute au fost dedicate conferințelor preoțești din protopopiatele Câmpulung Moldovenesc și Rădăuți, marți, 12 noiembrie 2024, a fost rândul
Pomenirea eroilor români la Catedrala Patriarhală
După săvârșirea Sfintei Liturghii la Catedrala Patriarhală de Înălțarea Domnului, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a oficiat slujba Parastasului pentru eroii români care s-au jertfit pentru apărarea neamului şi a credinţei, iar Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt în care a evidenţiat necesitatea comemorării şi cinstirii celor care au luptat până la moarte pentru binele comun.
Așa cum este rânduiala în ziua Înălțării Domnului, la finalul Sfintei Liturghii de la Catedrala Patriarhală, s-a făcut tradiționalul Parastas pentru toții eroii neamului. Slujba a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, înconjurat de soborul de slujitori, iar la strană au cântat membri ai Grupului psaltic „Tronos”, conduși de arhidiaconul Mihail Bucă.
În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învățătură în care a remarcat faptul că sărbătoarea Înălțării Domnului nu coincide în mod întâmplător cu Ziua Eroilor, dat fiind faptul că Mântuitorul a fost înălțat la cer numai după ce a trecut prin suferință, moarte, îngropare și Înviere: „Cel care S-a înălțat întru slavă a trecut mai întâi prin suferință. De aceea, Biserica a rânduit ca pomenirea eroilor și cinstirea lor deosebită să se facă la această sărbătoare pentru a ne aminti că și ei și-au dăruit viața pentru unitatea, libertatea și demnitatea poporului român. Ei au luptat până la moarte, împlinind ceea ce a zis Mântuitorul: «Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să și-l pună pentru prietenii săi» (Ioan 15, 13). Legătura dintre suferință și slavă, în lucrarea de mântuire a Domnului, luminează ziua de pomenire a eroilor români din toate timpurile și din toate locurile. Pomenirea lor se face cu speranța că cei care s-au jertfit pentru neamul românesc vor fi cinstiți de Dumnezeu și de poporul român pentru iubirea lor smerită, pentru că libertatea și unitatea sunt daruri de la Dumnezeu, dar care trebuie păstrate și, adesea, apărate”.
Preafericirea Sa a explicat că hotărârea ca eroii români să fie pomeniţi în fiecare an în ziua sărbătorii Înălţării Domnului a fost luată de Sfântul Sinod în anul 1920: „Pomenirea eroilor în această zi se datorează primului patriarh al României, Miron Cristea, care în 1920, ca președinte al Societății «Mormintele eroilor căzuți în război» și al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a propus această sărbătoare care a fost acceptată și de regele Ferdinand al României. În timpul dictaturii comuniste, însă, începând cu anul 1948, sărbătoarea pomenirii eroilor la praznicul Înălțării Domnului a fost suprimată. Abia în anii 1999 și 2001 s-a revenit la tradiția anterioară. Ca urmare a acestui demers al Bisericii Ortodoxe Române, prin Legea 379/2003, Parlamentul României a declarat că ziua Înălțării Domnului Iisus Hristos este și Ziua Eroilor ca sărbătoare națională a poporului român”.
„Există o legătură între suferința Crucii, bucuria Învierii și slava Înălțării Domnului, pe de o parte, și jertfelnicia și cinstirea eroilor din toate timpurile, pe de altă parte. Legătura dintre suferință și biruință, smerenie și slavă este deseori întâlnită în poporul român. Ea constituie o prezență a lucrării Duhului Sfânt în poporul român, care a fost creștinat printr-un proces lent, nu violent, și chemat să aibă o credință puternică, să reziste în vremuri vitrege și să fie statornic în încercări. (...) Întreaga istorie a poporului nostru este una a jertfei și a biruinței, a crucii și a învierii. Taina acestei legături nu a fost subliniată doar în teologie și în Biserică, ci și în spațiul public. Este de reținut faptul că, în 1881, când România a devenit regat și a fost creată o stemă, pe baza tradiției domnitorilor români, vulturul reprezentat aici simboliza poporul român dreptcredincios. Vulturul de pe stema României, care este și simbolul romanității, are crucea în plisc, arătând prin aceasta că poporul nostru a fost creștinat de la întemeierea sa. În mod semnificativ, culoarea vulturului și a crucii este aurie, culoare ce reprezintă și slava Învierii și a Înălțării Domnului”, a adăugat Părintele Patriarh.
Joi, la ora 12:00, clopotele bisericilor ortodoxe din Patriarhia Română au fost trase în semn de veșnică pomenire, de prețuire și de recunoştinţă pentru eroii care s-au jertfit pentru popor, credinţă şi ţară.