Pomenirea părintelui Nicolae Ioan Bordașiu la biserica unde a slujit

Cu prilejul sorocului de 7 ani de la trecerea la cele veșnice a părintelui Nicolae Ioan Bordașiu, preot român care a trecut prin calvarul detenției comuniste, Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, a săvârșit astăzi, 6 noiembrie, Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului, în Biserica „Sfântul Silvestru” din București.

Slujitor înțelept al Bisericii Ortodoxe Române și mărturisitor în temnițele comuniste al tainelor și iubirii Fiului lui Dumnezeu, părintele Nicolae Ioan Bordașiu a fost pomenit ieri, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, de către Preasfințitul Părinte Teofil Trotu­șanul, împreună cu un sobor de slujitori, în biserica Parohiei „Sfântul Silvestru” din Bucu­r­ești, din care a făcut parte și părintele paroh Alexandru Gherasim. În această biserică părintele Bordașiu a slujit timp de 15 ani. 

Preasfinția Sa a rostit un cuvânt de învăță­tură în care a evidențiat câteva din aspectele care îl defineau pe marele preot mărturisitor român.

„Sorocul de pomenire de astăzi este un prilej de a ne aminti de lucrarea și de chipul luminos al părintelui Nicolae, și mai ales mie îmi răsună în urechi urarea pe care o spunea părintele la întâmpinare. Atunci când ne întâlneam cu părintele sau veneam la biserică și îi adresam «Sărut-mâna, părinte!» sau salutul obișnuit, părintele ne adresa următoarea urare: «Bucurie sfântă să îți dea Dumnezeu!» Bucuria izvorăște din harul și binecuvântarea lui Dumnezeu, iar părintele Nicolae a fost un om care a avut o credință puternică. A fost un om încercat, dar curajos și inimos, pentru că nu s-a lăsat biruit. Îmi aduc aminte, pe de o parte, de perioada când în urmă cu 25 de ani cântam în strana bisericii, iar părintele era primul care venea la biserică. Trebuia să fim cu mare luare aminte să nu cumva să întârziem, pentru că dumnealui era ceasul, nu trecea niciodată după fix, ci întotdeauna venea mai înainte la biserică. Îmi aduc aminte de clipele de povățuire pe care le avea și cuvintele bune pe care le spunea tuturor, de la cei mai mici copilași pe care îi primea cu dragoste, pe care îi împărtășea, la cei mai tineri, până la cei mai vârstnici. Pentru fiecare găsea timp și un cuvânt bun, dar și o binecuvântare. Nu în ultimul rând, îmi aduc aminte de un moment important din viața mea, când am ales să merg pe calea mănăstirii și părintele Nicolae s-a bucurat foarte mult, iar când a auzit că la treapta rasoforiei am primit numele «Dometie», a fost tare bucuros și a spus: «Îmi aduc aminte de un frate al meu pe nume Dometie, cu care eu în tinerețe am făcut o lucrare duhovnicească. Tare mult mă bucur că ai primit acest nume. Dumnezeu să îți ajute pe această cale pe care ai pornit!»”, a mărturisit Preasfinția Sa.

La sfârșit a fost oficiată slujba Parastasului pentru părintele Nicolae Ioan Bordașiu.