Pomenirea Sfântului Cuvios Ierarh Pahomie

În fiecare an, pe 14 aprilie, în Biserica Ortodoxă este pomenit Sfântul Cuvios Ierarh Pahomie de la Gledin, canonizat în 2007, la propunerea vrednicului de pomenire mitropolitul Bartolomeu. În acest an, sărbătoarea a fost marcată de prezenţa Înalt Preasfinţitului Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.

Din 2007, locuitorii satului Gledin, comuna Monor, din judeţul Bistriţa-Năsăud, îl sărbătoresc, pe 14 aprilie, cu mare evlavie, pe unul dintre sfinţii români care şi-a făcut cunoscută sfinţenia vieţii şi dincolo de graniţe şi care a adus, prin viaţa sa, cinste acestui sat bistriţean. Cuviosul Pahomie este cel de-al doilea ocrotitor al bisericii ortodoxe din localitate, hramul fiind ales chiar la slujba canonizării acestui sfânt din ţinutul Gledinului. Sute de credincioşi s-au adunat la Gledin şi în acest an, cu ocazia pomenirii Cuviosului Pahomie, slujbele începând încă din ajun, când Preasfinţitul Vasile Someşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, a oficiat Pavecerniţa Mare, Litia şi Taina Sfântului Maslu. Ierarhul a adresat un cuvânt de învăţătură în care a subliniat principiile după care Cuviosul Pahomie s-a ghidat în viaţa aceasta pământească, precum şi cinstea pe care oamenii din satul său natal o au prin cultul său.

Moaşte aduse spre închinarea credincioşilor

Cu prilejul acestei sărbători, la Gledin au fost aduse miercuri, 13 aprilie, fragmente din moaştele Sfinţilor din Sinai şi Rait şi ale Sfântului Ghenadie de la Putna, racla fiind adusă de un grup de monahi ai Schitului Pocrov, în frunte cu egumenul, părintele ieromonah Ambrozie Ghinescu. Acest schit a fost întemeiat în anul 1714 de Cuviosul Pahomie. Racla cu sfintele moaşte a fost aşezată în biserica parohiei, unde credincioşii s-au putut închina până la finalul sfintelor slujbe din ziua hramului.

În biserică a fost expusă şi icoana Sfântului Pahomie dăruită bisericii la slujba de canonizare, împodobită cu această ocazie.

"Dorim să-L lăudăm pe Dumnezeu prin Sf. Pahomie"

În ziua hramului, slujbele au început dimineaţă, la ora 8:00, când s-a oficiat Acatistul Sfântului Pahomie, iar Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfinţite a fost oficiată de Înalt Preasfinţitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Clujului. În cuvântul de învăţătură, IPS Andrei a îndemnat la păstrarea cultului Cuviosului Ierarh Pahomie: "Avem legat de suflet şi un punct din Testamentul mitropolitului Bartolomeu, care ne-a lăsat această îndatorire sfântă de a cultiva, de a mări, de a amplifica cultul Sfântului Pahomie de la Gledin şi al sfinţilor mărturisitori năsăudeni. Aşa cum aţi auzit, Dumnezeu, prin Sfântul Său Prooroc David, ne îndeamnă: "Lăudaţi pe Domnul întru sfinţii Lui!". Astăzi, în ziua mutării sale la Cer, dorim să-L lăudăm pe Dumnezeu prin Sfântul Ierarh Pahomie de la Gledin. Omul acesta, care s-a născut în Gledin, face cinste Bisericii noastre! Lumea se secularizează, slăbesc credinţa şi dragostea faţă de neam, de valorile, de tradiţiile lui. Şi atunci, aducându-ne aminte de Sfântul Pahomie de la Gledin, dorim să şi întărim în sufletele oamenilor convingerea că merită păstrate aceste sfinte tradiţii, cultivate de sfinţii noştri înaintaşi".

Alături de Înalt Preasfinţitul Andrei, la Sfânta Liturghie oficiată la Gledin a participat PS Vasile Someşanul, pr. arhim. Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, pr. prof. Ioan Chirilă, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, protopopul de Bistriţa, pr. Alexandru Vidican, protopopul de Năsăud, pr. Ioan Dâmbu, protopopul de Roman, pr. Florin Ţuscanu şi protopopul de Zalău, pr. Ştefan Lucaciu. Au fost prezenţi şi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, între care primarul Ioan Cira al comunei Monor, de care aparţine localitatea Gledin.

Complexul religios-turistic "Sfântul Pahomie"

În cinstea Sfântului Pahomie, la Gledin se dezvoltă un proiect amplu de înfiinţare a Complexului religios-turistic "Sfântul Pahomie". Până în prezent, a fost amenajată capela subterană sub altarul de vară care, potrivit pr. paroh Ioan Titinei, întruchipează peştera din Lavra Pecerska, unde se găsesc moaştele Sf. Ierarh Pahomie: "Aici, la Gledin, vom continua ceea ce a început pr. Nicolae Feher, catedrala, mergem mai departe cu complexul care va cuprinde o capelă amenajată în curte, un altar de vară, un corp de clădiri cu trapeză, bucătărie, patru camere pentru odihnă, două ateliere de pictură, intenţionăm să facem un circuit religios şi o tabără pentru copii, pentru a cunoaşte viaţa sfântului şi pentru a se îmbogăţi din steaua care s-a înălţat din ţinutul Gledinului". Lucrările la Complexul religios-turistic "Sfântul Pahomie" au fost demarate anul trecut, cu sprijinul credincioşilor, al Primăriei Monor şi al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud.

În prezenţa Înalt Preasfinţitului Andrei a fost lansat volumul "Pe urmele Sfântului Ierarh Pahomie de la Gledin", după Sfânta Liturghie. Cartea, semnată de Dorin Axinte, directorul ziarului "Mesagerul de Bistriţa", cuprinde date biografice din viaţa sfântului, precum şi acatistul cuviosului. Sf. Pahomie rămâne un model de viaţă sfântă, un exemplu de trăire pentru Dumnezeu, în marea Sa iubire de oameni, un ecou de preţuire a adevăratelor valori, aşa cum a arătat IPS Andrei.

Cuviosul născut la Gledin

Sfântul Cuvios Pahomie s-a născut în jurul anului 1674, în satul Gledin, judeţul Bistriţa-Năsăud, primind la botez numele Petru. A intrat de tânăr ca frate la Mănăstirea Neamţ, fiind tuns în monahism la 25 de ani. S-a nevoit la Lavra Pecerska, unde l-a cunoscut pe Sf. Dimitrie al Rostovului, căruia i-a devenit ucenic. În 1706 s-a întors la Mănăstirea Neamţ, alegând ulterior sihăstria într-o pădure din munţi. A păstorit Episcopia Romanului. Întors la Lavra Pecerska, a trecut la Domnul în 14 aprilie 1724, după ce a îmbrăcat marea schimă sub numele Pimen. Moaştele sale sunt păstrate în Paraclisul "Sfântul Ştefan" din Lavra Pecerska.

La propunerea mitropolitului Bartolomeu al Clujului, Sfântul Sinod a aprobat, în şedinţa din 14-15 noiembrie 2006, dosarul de canonizare cu ziua de sărbătorire pe 14 aprilie. Proclamarea solemnă a canonizării a avut loc pe 14 aprilie 2007, în localitatea Gledin, judeţul Bistriţa-Năsăud, satul natal al sfântului.