Praznicul Bunei Vestiri la Catedrala Patriarhală

În fiecare an la 25 martie, creştinătatea ­ortodoxă prăznuieşte Buna Vestire, care face amintire de momentul în care Arhanghelul Gavriil a adus Preasfintei Fecioare Maria vestea naşterii Fiului Celui Preaînalt, ea ­asumându-şi demnitatea de Născătoare de Dumnezeu. Marele praznic a fost sărbătorit și la Catedrala Patriarhală, prin săvârşirea Sfintei Liturghii unite cu Vecernia, de către Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un ­sobor restrâns de preoţi şi diaconi.

Buna Vestire sau „Blagoveştenia” este sărbătorită în fiecare an după o rânduială specială, aceasta fiind singura dată în timpul Postului Mare când Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur se săvârşeşte în zilele din cursul săptămânii. La Catedrala Patriarhală, după rânduiala tipiconală tradiţională, Sfânta Liturghie unită cu Vecernia a fost oficiată de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, care a rostit un cuvânt de învăţătură după citirea pasajului evanghelic rânduit, în care a subliniat importanţa acestui praznic închinat Maicii Domnului.

„Părinţii Bisericii spun că acesta este cel mai important între praznicele închinate Maicii Domnului, pentru că el marchează începutul lucrării răscumpărătoare a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, prin Întruparea Sa, prin predicarea Evangheliei, prin Sfintele şi Mântuitoarele Pătimiri, prin moartea Sa pe Cruce, prin Învierea Sa, culminând cu ­Înălţarea la ceruri şi șederea de-a dreapta Tatălui nu doar cu firea dumnezeiască, ci şi cu firea omenească transfigurată. Sărbătoarea de astăzi se numeşte «Buna Vestire» deoarece omenirea, după secole de aşteptare, a primit prin Maica Domnului această veste bună legată de începutul mântuirii noastre. Cronologic vorbind, la Buna Vestire se face pentru prima dată descoperirea clară a celor Trei Persoane ale Sfintei Treimi: Duhul Sfânt Se pogoară peste Maica Domnului, puterea care o umbrește este a lui Dumnezeu Tatăl şi ­Hristos este Sfântul care Se va naşte din ea, Fiul lui Dumnezeu întrupat”, a spus Prea­sfinţia Sa.

Totodată, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a arătat faptul că Sfânta Scriptură vorbeşte şi despre o altă veste bună, anume cea pe care Dumnezeu a dat-o strămoşilor Adam şi Eva după căderea în păcat, dar şi despre modul în care poporul ales a fost pregătit pentru ca din sânul său să iasă fecioara care se va învrednici să poarte în pântece pe Răscumpărătorul promis protopărinţilor: „Sfânta Scriptură vorbeşte şi despre o «protoevanghelie», adică despre vestea bună făcută primilor oameni îndată după căderea acestora în păcatul neascultării. După pedeapsa pentru greşeala lor, Părintele ceresc le dă şi o veste bună, un motiv de speranţă şi de bucurie pentru restul vieţii şi pătimirii lor. Această evanghelie de la începutul lumii a fost cultivată de-a lungul secolelor mai ales în sânul poporului iudeu, unde, prin intermediul profeţilor, Dumnezeu a păstrat mereu vie speranţa că Se va naşte Fiul lui Dumnezeu din sămânţa femeii, care va zdrobi capul diavolului. Această făgăduinţă devine realitate în momentul Bunei Vestiri din Nazaret, fiind din acel moment o lucrare aflată în desfăşurare. Acesta este începutul mântuirii oamenilor pentru că Fiul lui Dumnezeu Se face Fiu al Fecioarei”.

În încheiere, Preasfinţia Sa a subliniat faptul că primirea şi asumarea Bunei Vestiri a Arhanghelului Gavriil este temei de preacinstire pentru Maica Domnului.

„Evanghelia de astăzi ne arată de ce Biserica şi fiecare credincios în parte o iubesc şi o cinstesc atât de mult pe Maica Domnului. Vedem că, potrivit cuvântului Arhanghelului Gavriil, ea este cinstită în primul rând de Dumnezeu. Îngerul îi spune: «Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei!», ceea ce arată o relaţie privilegiată, potrivit profeţiei lui Isaia. De asemenea, Arhanghelul îi arată că ea este subiectul alegerii şi iubirii unice în istoria umanităţii a lui Dumnezeu faţă de o persoană umană. Îngerul însuşi o cinsteşte atunci când i se închină. La fel, când Maica Domnului intră în casa Elisabetei, pruncul nenăscut din pântecele acesteia tresaltă ca un semn că a simţit prezenţa lui Dumnezeu făcut Om prin zămislire în pântecele Maicii Domnului. Sfânta Fecioară însăşi a prorocit că o vor «ferici toate neamurile», lucru care s-a întâmplat cu adevărat. Constatăm că nici o altă persoană din istoria omenirii nu a fost preaslăvită în cântări bisericeşti, în imnuri, în poezie, în pictură şi nici unui sfânt nu i s-au ridicat mai multe biserici, sanctuare sau locuri de pelerinaj ca Maicii Domnului. Dumnezeu Fiul Însuşi a cinstit-o, tot Sfântul Evanghelist Luca spunând că îi era supus în toate”, a spus ierarhul.

Răspunsurile de strană şi cântările specifice slujbei Vecerniei au fost date de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, conduşi de părintele arhidiacon Mihail Bucă. Cântările Sfintei Liturghii au fost interpretate de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române, sub conducerea pr. conf. dr. Stelian Ionaşcu.