Preşedintele Academiei Române a conferenţiat la Barcelona

Parohia Ortodoxă Română „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Barcelona a organizat miercuri, 30 aprilie, un eveniment de înaltă ţinută academică la Universitatea din Barcelona. Acad. dr. Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, a susţinut, în Aula Magna a prestigioasei instituţii catalane, conferinţa cu titlul „Creştinarea şi viaţa creştină a românilor în context european”.

Au participat ierarhi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române - Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale şi Meridionale; Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor; Preasfinţitul Părinte Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei şi Portugaliei; Preasfinţitul Părinte Nectarie, Episcopul ortodox român al Irlandei şi Islandei; Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop‑vicar patriarhal; Preasfinţitul Părinte Teofil de Iberia, Arhiereu‑vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei -, reprezentanţi ai comunităţii academice din Barcelona, clerici şi credincioşi români din regiune.

În introducere, acad. Ioan Aurel Pop a prezentat auditoriului un istoric al formării poporului român în regiunea carpato‑danubiano‑pontică. Preşedintele Academiei Române a arătat că românii sunt cel mai numeros popor din sud‑estul Europei, iar împăratul Traian este mai cinstit în România decât în zona hispanică, deşi s‑a născut în Italica, aproape de Sevilla. La fel ca multe alte popoare (maghiar, german, albanez, grec, finlandez etc.), românii au două nume: unul intern (român, rumân etc.) şi unul dat de străini (valah, bloh etc.).

Anul 325, pe care îl sărbătorim la împlinirea a 17 secole de la convocarea Primului Sinod Ecumenic, este la scurt timp după scrisoarea de libertate dată de împăraţii Constantin şi Liciniu în 313. Poporul român a fost creştinat treptat, nu prin decret regal sau imperial, ci organic, primind cuvântul Domnului în mod natural. Acesta este motivul pentru care nu avem o dată fixă de încreştinare a românilor. Pe români îi găsim creştini odată ce s‑au format ca popor, dar le‑a lipsit organizarea unei structuri canonice bisericeşti. Legăturile poporului român cu cele două centre mari ale creştintăţii - Roma veche şi Roma nouă - au fost aproape rupte. Noi am organizat o Biserică populară, cu preoți, dar mai ales cu episcopi itineranţi. Acad. Ioan Aurel Pop a explicat şi cum era organizată viaţa bisericească: preotul şi episcopul plecau din loc în loc să‑i cerceteze pe credincioşi. Masa altarului, confecţionată din lemn de esenţă tare, era sfinţită şi purtată în spate, pentru că unde erau creştinii, acolo era biserica. Biserica avea sensul de adunare, nu de clădire.

Misiunea Sfinţilor Chiril şi Metodiu a impus un nou alfabet şi o limbă ecleziastică. De atunci, răsăritul are două limbi culte: greaca şi slavona. Slavona am preluat‑o şi noi şi am folosit‑o preţ de 4‑5 secole în Biserică şi cancelarii. Limbile culte erau limbi neînţelese de popor. Românii scriau româneşte, dar cu caractere chirilice. În epoca modernă s‑a revenit la latinitate completă: Alexandru Ioan Cuza a decretat în 1861 să nu se mai folosească decât litere latine.

Avem o literatură bogată, păstrată de la anii 1500 în limba română. Conform statisticilor unui institut parizian, dintre cele 6.000‑7.000 de limbi ale lumii, româna este pe locul 15‑20 ca număr de cuvinte, ca răspândire în lume şi ca traduceri.

La final a avut loc o sesiune de întrebări şi răspunsuri. Un subiect de interes provocat de auditoriu a privit legăturile Ţărilor Române cu regiunea Cataluniei. Răspunzând, acad. Pop a amintit cercetările lingvistice ale universitarilor din Cluj‑Napoca, în urma cărora s‑au descoperit aproximativ 10 documente despre Sfântul Voievod Ştefan cel Mare în contextul cruciadei creştine târzii şi despre ajutorul care putea veni din Peninsula Iberică pentru această misiune. De asemenea, academicianul a amintit câteva exemple de termeni similari în limba română şi în limba catalană, datorită fondului latin comun.

Ulterior, părintele Aurel Bundă, parohul Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Barcelona, a adresat mulţumiri preşedintelui Academiei Române pentru prelegerea susţinută. Acad. Ioan Aurel Pop a oferit pentru biblioteca parohiei ortodoxe româneşti câteva albume şi volume de istorie naţională.